Ce este și cum se transmite virusul Zika? Iată cât de periculoasă poate deveni o singură mutație!

Virusul Zika este boala transmisă prin înțepătura țanțarilor din specia Aedes, care se manifestă prin simptome precum febră, erupții cutanate sau dureri articulare. Boala a provocat o urgență medicală la nivel global în 2016, când mii de copii s-au născut cu leziuni cerebrale după ce mamele lor s-au infectat în timpul sarcinii.

Virusul Zika a fost identificat prima dată în 1947 în pădurea tropicală din Zika ,Uganda, la maimuțe, de o rețea de cercetători care monitorizau febră galbenă. În 1952 a fost identificată în Uganda și în Tanzania, de această dată oameni. Virusul circulă în Africa, cele două Americi, Asia și Pacific.

Ce este virusul Zika și cum se transmite?

Institutul Național de Sănătate Publică, au anunțat la începutul anului 2024, citând un raport al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, că, în primele săptămâni din 2024, 7 țări au raportat 25 de cazuri de infecție cu virusul Zika, iar cei afectați aveau istoric de călătorie în Thailanda.

Virusul Zika a fost semnalat timp de zeci de ani doar în Africa sau Asia, însă după anul 2005 au fost raportate cazuri și în regiunea pacifică, Polinezia Franceză, America de Sud, în regiuni precum Brazilia și Columbia.

Ulterior, virusul s-a răspândit foarte ușor în mai multe state din America de Sud și America Centrală, ajungând astfel în 13 țări la începutul anului 2016.

Există două cicluri de transmitere a virusului. Primul este ciclu silvatic, care implică un rezervor animal, primatele neumane și țânțarii vectori Aedes africanus, Aedes luteocephalus.

În acest caz, omul este înțepat pur întâmplător în pădurile tropicale de către un țânțar care este contaminat cu virusul Zika, deci nu se poate lua de pe legume sau alte alimente.

Al doilea ciclu de transmitere a virusului Zika este de tip urban, virusul se transmite de la un om la altul prin țânțari de tipul Aedes aegypti și Aedes albopictus. Aceste tipuri de țânțari pot înțepa în timpul zilei și pot trăi pe lângă oameni, în oraș.

Prezența în sânge a virusului poate dura între 3 și 5 zile, însă virionii pot fi depistați în mai multe fluide biologice chiar și după 15 zile. Perioada de incubație este de 3 până la 12 zile după înțepătura unui țânțar infectat.

Simptomele care apar în urma infectării

Multe infecții provocate de virusul Zika pot fi asimptomatice, însă în cazurile simptomatice, acestea se pot întinde între 2 și 7 zile. Febra Zika, simptomele virusului pot fi asemănătoare cu cele ale unei viroze respiratorii clasice ori a unei infecții bronho-pulmonare.

De asemenea, simptomele virusului mai pot fi: febră, erupții cutanate care apar pe față și ulterior se întind pe tot corpul, cefalee, mialgii adică durerile musculare, conjunctivită nepurulentă adică inflamația ochilor.

De asemenea, au fost descrise și două complicații neurologice grave ce pot fi determinate de acest virus și anume sindromul Guillain-Barre care reprezintă o paralizie ascendentă simetrică ce poate atinge cele patru memebre sau și nervii cranieni și microcefalia, care reprezintă capul foarte mic, anormal de mic, în rândul nou născuților.

Infecția cu virusul Zika în timpul sarcinii, poate cauza probleme în dezvoltarea fătului nenăscut. Virusul Zika poate traversa placenta și poate cauza malformații congenitale, precum microcefalia, sau alte probleme neurolgoice, precum cele de auz, de vedere sau deficiențe în dezvoltarea optimă.