CCR și-a legat de gât „bomba Șoșoacă”

Și s-a detonat cu ea. Indiferent dacă cei cinci magistrați care au judecat strâmb au făcut-o din proprie inițiativă sau împinși de forțe obscure, ei au reușit să inflameze aproape în totalitate opinia publică națională și internațională și să scoată instituția pe care o reprezintă literalmente în afara Constituției. Care sunt celelalte consecințe?
În prealabil însă, câteva cuvinte despre instituția CCR. Cinci judecători, în frunte chiar cu președintele instituției, și-au compromis definitiv imaginea, analizând un caz nu în raport cu prevederile legilor în vigoare, începând cu Constituția, ci cu opiniile politice exprimate de un candidat prezidențial, crucificat în aceste zile. Aceștia nu au nicio scuză. Nu au nicio scuză nici cei doi judecători CCR care nu au votat deloc, chiulind de la program. Din lașitate. Și de felicitat merită felicitată o singură persoană, Laura Iuliana Scântei, pentru verticalitatea, intransigența și curajul pe care le-a dovedit făcând opinie separată. O opinie separată pe care o publicăm astăzi integral pe Corect-News.

Până când vom afla cine are de câștigat de pe urma acestei mizerii, prin care Curtea Constituțională se erijează în Parchet General și în instanță de judecată, sancționând-o pe Diana Șoșoacă pentru opiniile ei nesimțite, prin care îi anatemizează pe evrei și îi ridică în slăvi pe legionari, știm sigur cine are de pierdut. În primul rând Șoșoacă, scoasă în afara cursei. În al doilea rând, cei 400.000-500.000 de alegători ai ei, care unii vor rămâne acasă, iar alții vor fi puși în situația de a-și reorienta votul. În al treilea rând are de pierdut Marcel Ciolacu, care în mod nedrept devine în acest caz paratrăsnetul de serviciu. Și, desigur, are de pierdut statul de drept, care și-a autoadministrat o lovitură în moalele capului, prin decredibilizarea definitivă a Curții Constituționale.

Cine dorește, are posibilitatea să lectureze in extenso expunerea de motive a celor cinci judecători de la Curtea Constituțională, publicată și accesibilă oricui sau cine vrea să înțeleagă barbaria deciziei definitive a CCR este, cum precizam mai sus, invitat să citească in extenso opinia separată a Laurei Iuliana Scântei. În cele ce urmează, voi posta însă trei paragrafe din această opinie separată, care reprezintă chintesența operațiunii anti- Șoșoacă pusă la cale de cei cinci, în spatele cărora se află sau nu forțe malefice interne și externe, care au decis să intervină brutal în procesul electoral din România.

„5. Contenciosul electoral privind alegerile prezidențiale este un contencios obiectiv şi abstract şi nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv și concret. Atribuția Curții prevăzută la art. 31 din Legea nr. 370/2004 se realizează exclusiv printr-o verificare a constituționalității unei proceduri legale si a legalităţii condițiilor de fond si formă prevăzute expres în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru candidații și propunerile de candidatură la alegerile prezidenţiale. Jurisdicția constituțională în materie electorală nu realizează un contencios subiectiv, pentru că nu vizează protecţia unor drepturi subiective ale unor particulari determinați, motiv pentru care procedura în faţa Curţii pentru soluționarea contestaţiilor privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor se desfăşoară în temeiul dispoziţiilor art.52 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi ale art.68 alin. (1) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, fără înştiinţarea părţilor, cu participarea obligatorie a reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar. Atribuția Curţii este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiții legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susținătorilor, documentele care trebuie să însoțească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituție și lege, la depunerea candidaturii). Prin esența lor, aceste condiții nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care își depune candidatura pentru alegerea Preşedintelui României în condițiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează. Sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare este rezultatul unor proceduri judiciare prevăzute de lege, în sarcina altor instituții ale statului, după o procedură judiciară, iar nu o atribuție recunoscută expres pentru Curtea Constituţională în realizarea competenţei de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României.

Cu privire la competenţa sa de a soluționa contestaţiile privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor la alegerile prezidențiale, Curtea a reţinut în întreaga sa jurisprudență că atât condiţiile de eligibilitate, cât şi impedimentele constituţionale pentru ca o persoană să fie aleasă în funcţia de Preşedinte al României sunt prevăzute expres şi limitativ în Constituţie, respectiv în art. 37 coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 şi art. 40 alin. (3), precum şi în Legea nr. 370/2004 (art. 28), republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, sub aspectul condițiilor de formă, inclusiv procedurale, Curtea a reținut că Legea nr. 370/2004, la art. 27, stabileşte expres aceste condiții pe care trebuie să le îndeplinească propunerile de candidatură pentru alegerea Preşedintelui României. (…)
În opinia noastră, în total dezacord cu toată jurisprudenţa Curţii în materia contenciosului electoral privind alegerile prezidențiale, hotărârea majorității pronunţată în soluționarea contestaţiilor ce fac obiectul Dosarelor nr.3043F/2024 şi nr. 3045F/2024 nu se întemeiază pe niciuna dintre aceste condiţii obiective de fond şi de formă, reglementate expres prin Constituţie şi prin lege organică. Nicio dispoziţie constituțională sau legală nu permite Curţii Constituționale ca, pe calea interpretării propriei competenţe (la rândul ei, expresă şi limitativ prevăzută de Constituție si lege), să-şi extindă şi să completeze sfera atribuţiei de soluţionare cu două noi condiții pentru depunerea candidaturilor, condiţii care au o vădită natură subiectivă (întrucât vizează aspecte ce ţin de comportamentul, opiniile şi declarațiile unei persoane) și care nu au fost prevăzute nici în Constituție, nici în Legea nr. 370/2004 sau Legea nr. 47/1992.”

Acestui grav eveniment, sau mai bine zis incident, sau și mai precis, atentat la democrație, nu i se pune desigur astăzi punct. Consecințele, în toată grozăvia lor, le vom vedea pe parcurs, până la finalizarea procesului electoral și după. Pentru moment însă, e bine să reținem că decizia CCR a șocat atât de mult opinia publică, încât în condițiile în care Diana Șoșoacă beneficiază doar de susținerea a 400.000-500.000 de alegători, aproape în întregime clasa politică și opinia publică consideră că lidera SOS a fost transformată în victimă și că se deschide astfel calea ca și alte partide, alți lideri politici să fie în viitor scoși în același mod de pe terenul de joc.