Câte persoane au voie să participe la botez, cununie civilă şi religioasă sau nuntă în starea de alertă din 2021?

Starea de alertă a fost prelungită până la jumătatea lunii martie 2021 şi, în acest context, mulţi români se întreabă câte persoane au voie să participe la un botez sau o nuntă în biserică şi restaurant.

Câte persoane au voie la botez, cununie civilă şi religioasă sau nuntă în starea de alertă din 2021? În starea de alertă, sunt interzise petrecerile private, inclusiv botezurile şi nunţile.

Mai exact, conform legislației prin care a fost prelungită starea de alertă cu încă 30 de zile, se propune “menținerea interdicției organizării de evenimente private (nunţi, botezuri, mese festive etc.) în spaţii închise cum ar fi, fără a se limita la acestea, saloane, cămine culturale, restaurante, baruri, cafenele, săli/corturi de evenimente”.

În ceea ce privește activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, acestea “se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne”.

Câte persoane au voie la botez, cununie civilă sau nuntă în starea de alertă din 2021? Ceremonii religioase

Secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, afirmă că ”ceremoniile religioase precum botezul și cununia de la biserică nu intră în această categorie, pentru că există reguli speciale, iar acestea se pot desfășura în prezența a cel mult 16 persoane”.

HOTĂRÂRE nr.

35 din 10 februarie 2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 12 februarie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 arată că “activitatea cultelor religioase, inclusiv a slujbelor și rugăciunilor colective, se desfășoară în interiorul și/sau în afara lăcașurilor de cult cu respectarea regulilor de protecție sanitară, stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne”.

La slujba de botez, pot intra în biserică 16 persoane, cu respectarea regulilor de distanțare socială. Totodată, la intrarea în lăcașul de cult sau în locațiile unde se organizează slujbe cu caracter privat, persoanele sunt obligate să-și dezinfecteze mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool, pus la dispoziție de organizatorii evenimentului religios.

Masca este obligatorie în interiorul locașelor de cult, astfel încât să acopere gura și nasul.

Când nu se fac nunţi în 2021?

În anul 2021 NU se fac nunți în următoarele zile, potrivit Doxologia.ro:

– În toate zilele de post şi în posturile de peste an;
– În ajunul şi în zilele Praznicelor Împărăteşti (1-2 februarie; 9-10 iunie; 19 – 21 iunie; 15 august; 13-14 septembrie);

– De luni după Lăsatul secului de carne pentru Postul Sfintelor Paşti până la Duminica Sfântului Apostol Toma (8 martie- 9 mai);
– În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (22 iunie- 28 iunie);
– În Postul Adormirii Maicii Domnului (1-14 august);
– De Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august);
– În Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie- 24 decembrie);
– În perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie- 6 ianuarie).

Reguli noi la botez în 2021

ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, este primul înalt ierarh ortodox care ia măsuri concrete în legătură cu schimbarea tehnicii botezului, după ce un bebeluş a murit la Suceava, la începutul lunii februarie, la scurt timp după ceremonia de creştinare, scrie Adevărul.

„Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului a decis o serie de măsuri noi privind desfăşurarea tainei sfântului botez şi potrivit dispoziţiei Eparhiei Argeşului, pentru a nu se confrunta cu situaţii precum cazul de la Suceava, preoţii sunt rugaţi să respecte mai multe măsuri şi recomandări.

Măsurile au intrat în vigoare de luni 8 februarie

Îndrumările practice pe care le-am întocmit cu privire la rânduiala Tainei Sfântului Botez au fost transmise parohiilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului”, a declarat ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, pentru Adevărul.

Concret, preoţii nou hirotoniţi şi de curând numiţi vor solicita sprijinul unui preot cu experienţă clericală, din cuprinsul protoieriei de care aparţin, preot care împreună cu preotul novice va oficia Taina Sfântului Botez.

Preotul cu mai multă experienţă va fi cel care va introduce copilul în apa sfinţită din cristelniţă.

Niciun botez de prunc nu va putea fi oficiat fără asistenţa unui preot cu experienţă clericală.

Înainte de fiecare botez, preotul oficiant va solicita familiei bebeluşului informaţii despre starea de sănătate a pruncului, dacă este născut prematur, dacă suferă de anumite boli sau sensibilităţi care i-ar pune în pericol viaţa în timpul afundării în cristelniţă.

În cazul în care există menţiuni în acest sens, preotul va scrie în registrul botezaţilor, la capitolul menţiuni, aceste informaţii.

Conform prevederilor canonice şi celorlalte prevederi bisericeşti, taina botezului se săvârşeşte prin întreita afundare în apa sfinţită. Însă, ca excepţie de la regula tradiţională, în cazurile în care pruncul are probleme medicale ori este agitat sau speriat, plânge foarte tare, este „fraged” ca vârstă (sub 40 zile), sau când există situaţii speciale (familia nu doreşte afundarea copilului) prin „pogorământ”, după cum precizează arhiepiscopul Calinic, „săvârşirea Tainei Sfântului Botez se poate face prin turnarea de apă sfinţită, din cristelniţă, pe creştetul copilului.

Procedura va consta în introducerea pruncului în apa sfinţită din cristelniţă până în zona gâtului, iar apoi preotul va turna apa sfinţită, de trei ori, peste capul copilului”.