Cât de uşor se transmite coronavirusul? icropicaturile cu dimensiunea mai mică de 100 de milimetri pot răspândi coronavirusul.
Cercetările efectuate în Japonia arată că micropicaturile pot rămâne în aer 20 de minute în spații închise.
Deschiderea unei ferestre sau a unei uși poate elimina picăturile.
Cu toții am auzit sfaturile despre „prinderea” strănutului și tusei într-un servetel pentru a evita răspândirea coronavirusului. Dar noi cercetări din Japonia sugerează că infecția ar putea fi răspândită prin simpla purtare a unei conversații cu o altă persoană.
Folosind camere de înaltă definiție și iluminare cu laser, NHK, radiodifuzorul public din Japonia, a efectuat un experiment cu un grup de cercetători pentru a surprinde mișcarea micropicaturilor – particule cu o dimensiune mai mică de 100 de milimetri, noteaza weforum.org.
Au descoperit că aceste micropicaturi sunt emise de fiecare dată când vorbim – și cu cât vorbim mai tare, cu atât sunt emise mai multe. Așadar, două persoane care țineau o conversație la o distanță normală ar putea duce cu ușurință la infecție.
Concluziile subliniază mesajul de distanțare socială al Organizației Mondiale a Sănătății, care recomandă oamenilor să țină cel puțin un metru distanță în orice moment. De asemenea, consolidează nevoia de a menține camerele bine ventilate.
Cât de uşor se transmite coronavirusul? O amenințare plutitoare
Cercetarea aruncă o nouă lumină asupra răspândirii rapide a coronavirusului. Studiile anterioare s-au concentrat pe strănut și tuse, care emit picături mai mari de 1 milimetru care pot fi văzute folosind o cameră foto normală.
NHK a constatat că picăturile de la un strănut cad rapid pe pământ și nu călătoresc foarte departe, chiar și în aer liniștit. Însă camerele lor au ridicat și microdrople, la mai puțin de 100 de milimetri.
În loc să cadă la pământ, microparticulele plutesc în aer. Cercetătorii estimează că o singură tuse sau strănut poate produce 100.000 de microparticule.
„Micropicaturile poartă numerosi viruși”, spune Kazuhiro Tateda, șeful Asociației japoneze pentru boli infecțioase. „Le producem când vorbim tare sau respirăm puternic. Oamenii din jurul nostru le inhalează și astfel se răspândește virusul. Începem să vedem acest risc acum.”
Riscul invizibil
Cercetătorii au simulat o situație cu 10 persoane într-un spațiu închis – dimensiunea unei clase de școală medii. Când cineva a tusit, cum era de așteptat, picăturile mai mari au căzut la pământ într-un minut.
Dar la 20 de minute după tuse, microdropletele încă pluteau în aer – și se răspândiseră prin întreaga cameră.
Cu toate acestea, la deschiderea unei ferestre, microdropletele au fost rapid aruncate afara. Se pare că orice flux de aer va scăpa de particulele super-ușoare.
„Ceea ce este important este să creăm două deschideri”, spune Tateda. „Faceți asta cel puțin o dată pe oră. Acest lucru scade considerabil riscul de infecție.”
Cercetătorii spun, de asemenea, că purtarea unei măști poate reduce foarte mult răspândirea micropicaturilor, contribuind la protejarea atât a vorbitorului, cât și a partenerilor de discutie de riscul de a lua coronavirus.