Care sunt soluțiile corecte pentru criza lemnului de foc din România

Soluții corecte pentru criza lemnului de foc: susținere echitabilă pentru populație, TVA la 5% la toate produsele din lemn destinate încălzirii, creșterea sustenabilă a volumului de masă lemnoasă în piață.

Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 134/2022 privind măsuri de plafonare a prețului lemnului de foc s-a dovedit a fi o intervenție foarte brutală în piață, cu efecte contrare celor dorite. Odată cu intrarea în vigoare, ordonanța a condus la dispariția lemnului de foc, peleților și brichetelor din oferta marilor retaileri, nivelul plafonat al prețurilor situându-se foarte mult sub prețul la care se puteau găsi aceste produse pe lanțul de distribuție.

Stirile PROTV

The Guardian: Alegătorii din România sunt furioşi. Ce urmează după victoria şocantă a ultranaţionalistului în primul tur

RomaniaTV

Ce se întâmplă cu Adela Popescu și Radu Vâlcan. Nimeni nu se aștepta la asta. ''Foarte greu''

Nu poate exista un preț unic care să fie valabil pe toate lanțurile de distribuție a lemnului de foc

Pentru lemnul de foc, plafonul stabilit s-a dovedit a fi artificial. Nu există un preț unic care să fie valabil pe toate lanțurile de distribuție, însemnând de la pădure până la consumatori aflați în zonele de câmpie unde este deficit mare de resursă de lemn. Pentru ca lemnul de foc să ajungă la Constanța, la Galați, în Giurgiu, Teleorman sau Olt, acesta trebuie recoltat, transportat la depozitul din apropierea pădurii, sortat, despicat, transportat din nou 2-300 km, cu alte costuri de manipulare și distribuție aferente.

Nici măcar anul trecut, când nu era niciun fel de criză energetică, lemnul de foc nu a fost 400 de lei în zona de câmpie, a fost în multe zone cel puțin 650-700 de lei. Întotdeauna, în zona de câmpie, lemnul de foc a fost mai scump cu cel puțin 200-250 de lei față de zona de munte, datorită costurilor de distribuție. În oferta marilor retaileri, lemnul de foc paletizat s-a situat adesea la peste 700 lei/mc încă de anul trecut. În cazul peleților și brichetelor, intervenția s-a dovedit la fel de artificială, prețul plafonat fiind la jumătate față de prețurile pieței internaționale.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn: „Prețul artificial introdus de OUG 134/2022 a creat blocaje severe, dar noi sperăm să fie eliminate cât mai repede. Dacă blocajele acestea persistă, cu siguranță se va ajunge la o situație cu adevărat gravă din punct de vedere social, cu multe gospodării care vor trece iarna în frig. Acum este o criză artificială a lemnului. Lemnul bineînțeles că nu a dispărut, numai că este blocat pe tot acest lanț de distribuție, pentru că operatorii economici nu pot vinde în pierdere.”

Cauza principală: deficitul de lemn din piață

Deși nevoile populației și industriei au crescut constant, volumul total de lemn disponibil în piață a rămas constant în ultimii 3-4 ani.

RNP – Romsilva, care administrează jumătate din pădurile țării, ar trebui să pună în piață un volum de lemn la nivelul posibilității stabilite prin amenajamentele silvice, de 11 milioane mc, conform țintelor stabilite prin Codul Silvic și Regulamentul de valorificare a masei lemnoase. Dacă se ia în calcul și rezervele acumulate pe amenajamentele în vigoare, posibilitatea totală crește la 13 milioane mc.

De menționat că în anul 2020 RNP – Romsilva a oferit în piață un volum de 10,7 milioane mc. De ce în contextul unei crize energetice severe, în contextul unei cereri crescute de lemn de foc, RNP – Romsilva a stabilit o cotă de recoltă de doar 9,5 milioane mc pentru anul 2022 ?

Mai mult, CA al RNP – Romsilva a stabilit ca jumătate din acest volum de 9,5 milioane mc să fie pus în piață ca lemn pe picior, oferit prin licitație operatorilor privați, iar jumătate să fie recoltat în regie proprie, respectiv 4,75 milioane mc pentru fiecare modalitate de valorificare. La începutul lunii octombrie, CA al RNP Romsilva a majorat ținta de contă de recoltă la 10 milioane mc, și a redistribuit această cotă de recoltă în 3,9 milioane mc lemn fasonat și 6,1 milioane mc lemn pe picior. Aceasta înseamnă că RNP – Romsilva nu a reușit să exploateze cota destinată punerii în piață ca lemn fasonat. Diferența de volum de la ținta de 4,75 milioane mc volum țintă la începutul anului la 3,9 milioane mc după redistribuire, adică 0,85 milioane mc masă lemnoasă, este un volum care nu a intrat în piață, fiind un volum nerecoltat care a condus la reducerea activității operatorilor din sectorul de exploatare și este una dintre cauzele deficitului artificial din piață.

Redistribuirea volumului nepus în piață ca lemn fasonat către volum oferit pe picior a fost solicitată de Prolemn încă din luna martie, în condițiile exploziei prețurilor lemnului ca urmare a deficitului artificial creat. Această suplimentare este prea puțin, prea târziu: suntem la final de octombrie și lemnul este în pădure în continuare, pentru că suplimentarea este lemn oferit pe picior.

Este important ca măcar pentru anul 2023 RNP – Romsilva să stabilească o cotă la nivelul posibilității menționate mai sus, de 11 milioane mc.

Invităm conducerea RNP – Romsilva și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să facă publice documentele de fundamentare a cotei de recoltă propuse pentru valorificare, respectiv Nota nr. 10986/21.09.2022 și Nota nr. 11670/07.10.2022, invocate în Hotărârea nr. 15/10.10.2022 a Consiliului de administrație.

Energia produsă din biomasă este ieftină, regenerabilă, poate ajuta la depășirea crizei de securitate energetică, dar nu este susținută!

În acest moment, energia produsă din biomasă este cea mai ieftină sursă de energie disponibilă în țara noastră și este în același timp energie regenerabilă. O tonă de biomasă produce 2-3 MWh energie termică, sau chiar 5 MWh oră sub formă de peleți, o utilizare eficientă energetic a resursei și comodă. Pentru comparație, prețul a 1 MWh termic produs din gaz a variat pe bursă între 120-300 de Euro/MWh, iar prețul nesubvenționat la energie termică produse în SACET-uri este în mediu în jurul a 200 de Euro MWh. În condițiile în care gazul natural este insuficient pentru asigurarea necesarului la nivelul întregii Uniuni Europene, biomasa trebuie susținută pentru că este ieftină, verde și mai ales disponibilă național! Cu un stoc de 2,2 miliarde mc de masă lemnoasă în păduri, în România se vorbește de o criză de lemn de foc, că populația îngheață de frig la iarnă din lipsă de lemn! Este absurd și în mod evident ceva greșit în politicile publice.

Cu toate acestea, cele 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc folosind lemn de foc, peleți sau brichete nu beneficiază nici pe departe de aceleași susțineri pe care le primesc gospodăriile racordate în sistemul centralizat de termoficare sau care folosesc centrale individuale pe gaz.

Pentru Sistemul de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), subvenția acordată este de aproximativ 100 €/Gcal. Un apartament consumă 8-12 Gcal în total în sezonul rece, ceea ce înseamnă că Statul ajută aceste gospodării cu 800-1200 €/iarnă. La rândul său, gazul natural are un preț plafonat și subvenționat. Subvenția este de asemenea aprox. 100 €/Gcal în acest moment, mai mult deficitul de resursă de gaz a condus la întreruperea activității a numeroase ramuri ale economiei naționale.

Pentru cei care se încălzesc folosind combustibili solizi din material lemnos (lemn de foc, peleți, brichete etc.) nu este prevăzut nici un fel de sprijin, ceea ce în opinia noastră constituie o discriminare.

Pătura cea mai săracă, dependentă de lemnul de foc, nu beneficiază de nici un sprijin, dar Statul îi subvenționează pe cei care se încălzesc pe gaz. Este normal ca Statul să îi sprijine și pe cei care se încălzesc pe lemne, peleți și brichete, proporțional, folosind pârghii și mecanisme economice corecte, care nu produc distorsiuni în piață. Practic de foarte mulți ani cei care se încălzesc pe lemne sunt discriminați, populație rurală cu venituri mai mici în cea mai mare parte, dar cetățeni care sunt și ei plătitori de taxe!

Măsuri pe termen scurt pentru un sprijin real în iarna 2022/2023

AIL – Prolemn susține modificarea măsurilor de plafonare a prețurilor din OUG 134/2022 prin două tipuri de măsuri pe termen scurt:

1. Acordarea unui sprijin real pentru consumatori, prin acordarea de tichete valorice/vouchere.
2. Cota TVA redusă la 5% pe toată gama de produse destinate încălzirii, nu doar lemn de foc, ci și pentru deșeuri provenite din lemn, brichete sau peleți.

Este o decizie politică dacă Statul sprijină toată populația care folosește lemn de foc pentru încălzire, sau doar grupurile vulnerabile, identificate deja prin anchete sociale pentru stabilirea venitului minim garantat sau pentru beneficiarii ajutorului pentru încălzire din combustibili solizi. Dar trebuie să observăm că pe segmentul gazelor naturale sau pentru încălzirea centralizată sprijinul este acordat nediferențiat, pentru toată populația.

Impactul reducerii cotei TVA de la 19% la 5% pentru deșeuri, brichete, peleți similar cu lemnul de foc ar fi ușor de suportat. Impactul bugetar al acestei măsuri este de aproximativ 100 Euro/ gospodărie, la un consum mediu estimat de 1 tonă de peleți sau 5 mc de lemn de foc, nesemnificativ față de impactul bugetar al subvențiilor pentru utilizatorii de gaze naturale sau beneficiari ai sistemului centralizat de termoficare.

Trebuie să remarcăm că echilibrarea acestor măsuri între cele trei grupuri ale societății (care folosesc lemn de foc/biomasă, racordați în sistemele centralizate de termoficare, respectiv utilizatori individuali de centrale pe gaze naturale) respectă principiile europene privind rolul politicilor publice într-un stat de drept: trebuie încurajată concurența liberă între modalitățile de încălzire, astfel încât piața, nu intervențiile Statului, să determine oamenii să-și aleagă modalitatea cea mai eficientă de a-și asigura energia termică. Beneficiile pentru mediu, societate și economie sunt multiple, mai ales dacă se promovează concomitent măsuri inteligente de utilizare cu eficiență energetică crescută a resursei de biomasă. În context, trebuie menționată disponibilitatea uriașă de biomasă din deșeuri menajere și biomasa agricolă, a căror utilizare ar diminua foarte mult presiunea pe resursa de lemn.

Soluțiile de fond: mobilizarea superioară a resursei de lemn

Resursa de lemn recoltată legal, sustenabil, este o resursă regenerabilă, disponibilă național pe scară largă, a cărei mobilizare poate ajuta la depășirea dificultăților legate de securitate energetică. AIL – Prolemn susține trei tipuri de măsuri care permit o rezolvare de fond a deficitului de lemn, cu efecte pozitive pe termen mediu și lung pentru industrie, societate și mediu.

• Recolta anuală poate crește în mod sustenabil până la minim 25-26 milioane mc, iar RNP – Romsilva trebuie să stabilească cote de valorificare la nivelul posibilității stabilite prin amenajamente. Așa cum arată recentul studiu de impact realizat de PwC, în acest moment România recoltează aproximativ o treime din creșterea totală anuală a masei lemnoase din păduri (estimată la 58 milioane mc), ceea ce o plasează pe penultimul loc în Europa.
• Blocajele administrative legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice trebuie eliminate. Ar însemna repunerea în circuit a minim 10-12% din suprafața pădurilor, cu o creștere corespunzătoare a resursei disponibile în piață.
• Reducerea birocrației care îngreunează accesul micilor proprietari la lemnul din pădurile lor pentru consum propriu.