Care sunt planurile de atac ale rușilor, după ce nu au reușit să cucerească Kievul

de: Tanase Madalina
23:31, 17 mart. 2022

Armata rusă face progrese puține și lente, în fața forțelor ucrainene foarte combative și Moscova caută în continuare succese militare pe care să le poată converti în beneficii politice.

O analiză publicată astăzi de France Presse a analizat dinamica dintre cele două părți combatante.

Armata rusă a subestimat forța militară a Ucrainei

Părerea unanimă a numeroşi observatori occidentali este că ruşii şi-au ratat intrarea în război mizând pe o rezistenţă slabă din partea adversarului şi pe o victorie rapidă, şi neglijându-şi în plus propriile nevoi logistice.

Armata rusă nu a reuşit să obţină superioritatea aeriană deasupra Ucrainei, iar de la începutul lunii martie nu a mai angajat nicio operaţiune majoră, în timp ce se loveşte de o defensivă ucraineană vivace, inclusiv în apropierea capitalei Kiev.

”Invazia rusă este într-un punct mort pe toate fronturile”, a remarcat joi Ministerul britanic al Apărării.

Mai multe orașe din Ucraina au fost asediate, însă Kievul rămâne necucerit

Trupele ruse asediază mai multe oraşe din nord-est (Sumî, Harkov) şi sud-est (Mariupol) şi le-au tăiat căile de aprovizionare, dar bătălia pentru Kiev nu a început. Armata rusă încă nu şi-a încheiat manevra de încercuire a capitalei, pe care o bombardează cu regularitate.

Cucerirea unui asemenea oraş (cu circa trei milioane de locuitori, dintre care circa jumătate au plecat) ar necesita probabil efective cuprinse între 150.000 şi 200.000 de soldaţi, apreciază experţi ai Fundaţiei pentru cercetare strategică (FRS), ce amintesc că este nevoie de un raport de forţe copleşitor pentru lupta în mediul urban, unde avantajul este de partea celui aflat în defensivă.

Superioritatea militară rusă este de necontestat

Totuşi, în ciuda dificultăţilor întâlnite pe teren, „superioritatea militară rusă nu este pusă la îndoială”, remarcă o sursă militară occidentală, care consideră că ”pauza operaţională pe care o observăm permite forţelor ruse să se revigoreze, să mobilizeze întăriri pentru a se relansa şi a începe o a doua fază” a ofensivei.

Aproape 7.000 de militari ruși au murit de când a început războiul

Conform estimărilor Pentagonului, toţi cei circa 150.000 de militari ruşi mobilizaţi pentru acest conflict sunt deja în teatrul de operaţiuni ucrainean. Iar pierderile armatei ruse sunt grele. Serviciile secrete americane estimează la circa 7.000 numărul soldaţilor pierduţi de armata rusă de când a început războiul, pe 24 februarie.

Deşi aceste estimări trebuie privite cu precauţie, nu este mai puţin adevărat că armata rusă are nevoie să se revigoreze pentru a-şi putea continua operaţiunea. Ea mobilizează în acest scop rezervişti şi recrutează combatanţi sirieni.

”Generalii ruşi încep să ducă lipsă de muniţii şi de trupe. Conform Pentagonului, 50% din capacităţile de luptă ale Rusiei sunt angajate în Ucraina. În perioada de vârf a acţiunii noastre în Irak şi Afganistan, armata americană era angajată la 29%, şi era foarte dificil de menţinut” desfăşurarea operaţiunilor, notează Ben Hodges, general în retragere care a comandat trupele SUA din Europa între 2014 şi 2017.

Acesta este de părere că ”următoarele 10 zile vor fi decisive” şi consideră necesar ca Occidentul ”să accelereze şi să intensifice sprijinul pe care-l oferim Ucrainei”.

Mai multe scenarii asupra evoluţiei acestui război se prefigurează pentru perioada următoare

Conform Statului Major al armatei franceze, Rusia ar putea încerca o învăluire a celor circa 40.000 de militari ucraineni desfăşuraţi pe frontul din estul ţării, cucerind oraşul Nipro, care este un punct de trecere strategic între vestul şi estul Ucrainei şi spre care armata rusă ar putea încerca o deplasare convergentă a trupelor sale din direcţii diferite.

O asemenea mişcare ”ar permite ruperea în două a armatei ucrainene, ar avea cu adevărat sens din punct de vedere militar, fie pentru a provoca prăbuşirea ei, fie pentru a obţine o poziţie de forţă la negocierile” aflate în desfăşurare, explică un colonel francez, Pascal Ianni.

O altă ipoteză priveşte Mariupol, oraşul-port strategic la Marea Azov asediat şi bombardat fără încetare de trupele ruse de mai mult de două săptămâni şi unde circa 300.000 de civili sunt izolaţi, fără apă şi electricitate, cu numeroase victime în rândul lor.