Care este diferența dintre sumarul de urină și urocultură? Pregătirea pacientului pentru recoltarea probelor

Dacă și tu te numeri printre cei ce nu știu care este diferența dintre sumarul de urină și urocultură, ai ajuns în locul potrivit! În acest articol, vei afla totul despre recoltarea acestor probe și despre importanța lor.

În timp ce sumarul de urină reprezintă unul dintre testele de rutină des folosite de medici pentru evaluarea stării de sănătate renală, metabolică sau generală a organismului, urocultura depistează infecțiile de tract urinar, afecțiuni inflamatorii provocate de diferite microorganisme, care ajung în accidental în tractul urinar și se multiplică.

Iată ce alte diferențe mai există între sumarul de urină și urocultură.

Diferența dintre sumarul de urină și urocultură

Sumarul de urină constă în trei tipuri de analiză, și anume: determinarea caracteristicilor fizice, biochimia urinei și examinarea microscopică (sedimentul urinar). Datele rezultate în urma acestor analize sunt folositoare în ceea ce privește patologia renală, metabolică, hepatică sau în evaluarea altor probleme și dezechilibre ale organismului.

Pe de altă parte, urocultura, cunoscută și sub denumirea de cultură microbiană din urină, presupune o analiză microbiologică de laborator, care contribuie la diagnosticarea infecțiilor tractului urinar. Pe această listă se regăsesc cistita, nefrita și pielonefrita, toate fiind generate de microorganismele care dau peste cap funcționarea normală a uretrei și vezicii urinare, dar și a rinichilor.

Pe când sumarul de urină este recomandat pentru a verifica starea generală de sănătate sau atunci când există suspiciunea unei boli renale, urocultura este indicată pacienților care suferă de simptome specifice infecțiilor urinare, precum dureri sau usturimi la urinare, miros neplăcut al urinei, urinări frecvente sau dureri în zona renală. Mai mult, urocultura trebuie efectuată și de pacienții care au peste 50 de ani sau de copii, în cazul cărora infecțiile urinare pot avea simptome atipice, cum sunt: febra, tulburările digestive ori scăderea în greutate. Pacienții cu un grad ridicat de risc în a se confrunta cu infecții urinare sunt bebelușii de sex masculin, femeile (acestea au dimensiunea mult mai redusă a uretrei) și bărbații de peste 50 de ani.

Pregătirea pacientului pentru sumarul de urină și urocultură

În cazul sumarului de urină, recoltarea se face din prima urină de dimineață, într-un recipient special, furnizat de laborator sau achiziționat de la farmacie, care are un capac etanș și care nu mai poate fi refolosit.

Înainte de a se efectua recoltarea, este recomandată igienizarea sau toaletarea zonei intime. Aceasta trebuie neapărat spălată cu apă și săpun, apoi ștearsă cu tampoane sterile de tifon, de unică folosință. La femei, recoltarea probelor nu se face în timpul menstruației.

Proba se recoltează, așa cum am spus, dimineața, din prima urină (jetul mijlociu), atât pentru sumarul de urină, cât și pentru urocultură. Este indicatul ca pacientul să urineze o cantitate mică în toaletă, apoi restul cantității să fie colectat direct în recipient, fără ca jetul să fie întrerupt.

Imediat după colectare, capacul trebuie să fie închis etanș. Proba se duce la laborator în cel mult două ore de la momentul recoltării.

De asemenea, este foarte important ca pacientul să menționeze dacă urmează un tratament cu antibiotice. Recoltarea probelor pentru urocultură se poate face la 3-5 zile de la întreruperea tratamentului.