Care este cea mai lungă zi din an? Ce se întâmplă de Sânziene?

de: Redacția BZI
16:53, 11 nov. 2024

Cea mai lungă zi din an marchează oficial începutul verii, având loc, în general, pe 21 iunie, atunci când Pământul atinge maximul său anual de expunere la lumina solară.

Solstițiul de vară, cunoscut și ca cea mai lungă zi din an, are loc de cele mai multe ori pe 21 iunie. În această perioadă, multe culturi din întreaga lume organizează festivități și sărbători pentru a marca acest moment special.

Cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară este un eveniment astronomic important care marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică. Acesta se petrece în jurul datei de 21 iunie, când durata zilei atinge maximul anual, iar noaptea este cea mai scurtă. În această zi, Pământul se află într-o poziție specială pe orbita sa în jurul Soarelui, astfel încât unul dintre polii săi este înclinat la un unghi de 23,5° direct spre Soare. Acest fenomen face ca razele solare să cadă perpendicular pe Tropicul Racului, determinând astfel o expunere maximă la lumină pentru regiunile situate la nord de ecuator.

În timpul solstițiului de vară, ziua poate dura până la 15 ore și 32 de minute, iar noaptea doar 8 ore și 28 de minute, în funcție de latitudinea locului. Astfel, în această perioadă, ne bucurăm de cele mai lungi zile din an și de o abundență de lumină naturală, influențând semnificativ atât natura, cât și activitățile umane.

Solstițiul de vară are o importanță nu doar astronomică, ci și culturală, fiind sărbătorit în diverse moduri în întreaga lume, inclusiv în România. De-a lungul istoriei, oamenii au considerat acest moment un simbol al fertilității, vieții și prosperității. În tradițiile vechi, solstițiul de vară era văzut ca un moment sacru, când forțele naturii erau la apogeu, iar energia soarelui simboliza vitalitatea și regenerarea.

Sărbătoarea Sânzienelor

În România, solstițiul de vară coincide cu sărbătoarea Sânzienelor, celebrată pe 24 iunie. Aceasta este una dintre cele mai vechi și frumoase tradiții românești, având rădăcini precreștine. Sânzienele sunt considerate zâne bune, care aduc noroc, sănătate și belșug. În noaptea de Sânziene, se crede că cerurile se deschid, iar lumina soarelui capătă o putere magică. Fetele tinere împletesc coronițe din flori de sânziene și le aruncă pe acoperișul casei; dacă coronița rămâne pe acoperiș, se spune că fata se va căsători în curând.

Tot în noaptea de Sânziene, se aprind focuri ritualice pe dealuri și câmpii, iar tinerii sar peste ele în semn de purificare și protecție împotriva relelor. Dansurile și cântecele însoțesc aceste focuri, creând o atmosferă de veselie și comuniune. Aceste tradiții sunt păstrate de-a lungul timpului pentru a celebra și a alunga spiritele rele.

Solstițiul de vară reprezintă și un moment prielnic pentru agricultură, fiind considerat o perioadă de tranziție în calendarul agricol. Este momentul în care fermierii încep pregătirile pentru recolta de vară, iar natura este plină de viață și culoare. De-a lungul istoriei, multe culturi au marcat acest moment cu festivaluri și ritualuri menite să aducă recolte bogate și să protejeze câmpurile.

Solstițiul de vară nu este doar un eveniment astronomic care marchează cea mai lungă zi a anului, ci și un moment încărcat de simbolism și tradiții culturale, un prilej de sărbătoare și reflecție pentru oameni din întreaga lume.