Moşii de Toamnă 2020. Când sunt și ce se dă de pomană

Înainte de a începe Postul Crăciunului, în calendarul ortodox avem o sărbătoare numită Moşii de Toamnă 2020 sau Sâmbăta morţilor. Întotdeauna, ea este în prima sâmbătă din luna noiembrie. Atunci facem pomenirea morţilor, dând de pomană din bucatele şi recolta adunată.

Moşii de Toamnă amintesc de ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, pentru a elibera sufletele drepte de acolo. Sfinţii Părinţi au rânduit ca pomenirea să fie făcută într-o zi de sâmbătă. Ea urmează zilei de duminică, despre care, ştim cu toţii, e ziua Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.

În Sâmbăta Morţilor se săvârşeşte Sfânta Liturghie, pentru pomenirea celor adormiţi. Despre acest obicei, Sfântul Grigorie din Nyssa spunea că este „folositor şi plăcut lui Dumnezeu”, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului afirma:

„Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiţi, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare şi unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuşi Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii”.

Ce spun fețele bisericești despre Moșii de Toamnă 2020

Slujba de la Moşii de Toamnă 2020 se numeşte Slujba Parastasului şi conţine rugăciune spre folosul celor adormiţi. Cuvântul „parastas” provine din limba greacă şi înseamnă „mijlocire”, „înfăţişare înaintea cuiva”. Cu alte cuvinte, se spune că face o legătură între cei morţi şi Dumnezeu. Prin intermediul ei, noi, cei în viaţă, ne putem ruga pentru cei trecuţi în nefiinţă.

“În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, colivă, prescură şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire. Noi, ortodocşii, ne rugăm pentru că avem credinţa, că prin rugăciunile noastre, sufletul celui adormit va ajunge la Judecata universală într-o stare mai bună decât aceea cu care s-a despărţit de trup”, afirmă părintele Paul Tudorache, preot în parohia “Sfântă Cuvioasa Parascheva” din Călăraşi.

Ce se dă de pomană în Sâmbăta Morţilor

Gospodinele prepară coliva şi o dau de pomană. Grâul semnifică învierea trupurilor celor adormiţi. Ea se ornează cu Sfânta Cruce şi cu bombonele colorate sau ciocolată. Cele din urmă reprezintă frumuseţea faptelor bune pe care cei decedaţi le-au lăsat mărturie în această lume. Alături de colivă se pune o sticlă cu vin roşu dulce, iar pe acesta un colac mic. În coliva şi în colacul de la paos, adică de la sticla de vin, se aprind două lumânări. Preoţii binecuvântează jertfa, apoi ea este împărţită celor prezenţi, de sufletul răposaţilor.

„Se face colivă din seminţe de grâu şi din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu”, care „arată că şi omul este o sămânţă, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăşi va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viaţa ce va să fie şi aducându-se viu şi desăvârşit lui Hristos. Căci precum această sămânţă se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare şi aduce mult rod, tot astfel şi omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăşi va învia. Acelaşi lucru îl spune şi Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor”, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.

Înainte ca preotul să oficieze slujba specială pentru binecuvântare şi înainte de ultima veşnică pomenire, persoanele care au adus coliva trebuie să-i dea preotului de pomană un prosop cu lumânare aprinsă. Dacă nu vrei să prepari coliva, poţi cumpăra dulciuri şi fructe. Le pui în coş şi mergi cu el la biserică, pentru că bucatele să fie binecuvântate. El se numeşte blid.

Tradiţii şi obiceiuri de Moşii de Toamnă 2020

După ce se întorc de la biserică, gospodarii de la sate cheamă persoanele nevoiaşe la praznic sau le duc pachete cu mâncare.

“Se spune că cei decedaţi se hrănesc din aburii fierturilor, de aceea este obligatoriu ca măcar un singur fel de mâncare să fie fierbinte”, potrivit specialiştilor în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.

Iată şi alte obiceiuri din Sâmbăta Morţilor 2020:

• nu se mătură astăzi, pentru ca praful ridicat să nu ajungă în ochii răposaţilor. Sse spune că sufletele celor morţi coboară astăzi în lumea noastră;
• nu se aruncă gunoiul şi nici nu se spală. Se crede că mizeria ajunge, simbolic, în mâncarea dată de sufletul morţilor;
• se face curăţenie la morminte, se aprind lumânări şi se plantează crizanteme, pentru a le înfrumuseţa.

În lucrarea „Trilogia vieții”, Simion Florea Marian spune „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Termenul „moși” provine de la „strămoşi” şi face referire la persoanele trecute la cele veşnice. Cele mai cunoscute zile de Moşi sunt: „Moșii de primăvară” (de Măcinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

Iată slujba care se oficiază în Sâmbăta Morților: