Cand incepe Postul Sfintilor Petru si Pavel si cat tine acesta

Anual, pe 29 iunie, creștin-ortodocșii de pretutindeni iau parte la Sfânta Liturghie prilejuită de la sărbătoarea Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În cinstea celor doi, dar şi în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de acţiuni importante, Biserica a rânduit Postul Sfinților Petru și Pavel (numit în popor Postul Sâmpetrului). În vechime i se spunea şi Postul Cincizecimii, iar asta datorită darurilor Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli. Haide’i s[ vedem când începe Postul Sfinților Petru și Pavel și cât durează.

Conform cercetătorilor, la începuturi, postul era ţinut numai în cercurile monahale. Mai apoi, s-a extins şi în rândul credincioşilor. Primele mărturii despre Postul Sfinţilor Petru şi Pavel datează cam din secolul al IV-lea, în Constituţiile Apostolice. O altă mărturie foarte timpurie a existenţei acestui post o găsim la Sfântul Atanasie cel Mare, Teodoret, episcopul Cirului, şi la Leon cel Mare.

Când începe Postul Sfinților Petru și Pavel

Începutul acestui post depinde de Sfintele Paşti. Cu alte cuvinte, are o dată variabilă. În 2019, Pastele a fost pe 28 aprilie, iar prima zi din Postul Sfinţilor Petru şi Pavel pe 22 iunie. Anul acesta, în schimb, am marcat Învierea pe 19 aprilie, iar Postul Cincizecimii va începe pe 15 iunie (Lăsata Secului este pe 14 iunie).

Ca să ţii minte pe viitor, ia-ţi ca reper faptul că Postul Sfinţilor Petru şi Pavel începe în prima zi de luni de după Duminica Tuturor Sfinţilor (prima duminică după Rusalii – Pogorârea Sfântului Duh).

Inedit este faptul că, la o anumită perioadă, postul menţionat poate fi desfiinţat, întrucât, conform calculelor bisericeşti, poate să aibă loc efectiv după sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Pavel (postul e desfiinţat dacă Sfintele Paşti au loc pe 1 mai). Aceste lucruri depind de Pascalia calendarului neîndreptat, conform căreia Sfintele Paşti pot fi marcate între 4 aprilie şi 8 mai. O situaţie deosebită a avut loc în anii 1945 şi 1956, când Învierea a fost prăznuită pe 6 mai, astfel ca Postul Petru şi Pavel a durat numai 3 zile.

Cum se calculează durata Postului Cincizecimii

Ca să afli câte zile durează Postul Sfinţilor Petru şi Pavel, uită-te în calendar şi numără câte zile sunt între Înviere (inclusiv ziua de Paşte) şi data de 3 mai. Dacă sunt 14 zile, înseamnă că şi postul va dura 14 zile. Dacă sunt 6 zile, atunci vom avea 6 zile de post şi rugăciune. Așadar, aceasta este metoda de a afla când începe Postul Sfinților Petru și Pavel.

Ce avem voie în Postul Sfinţilor Petru şi Pavel

Ca în oricare alt post creştin-ortodox, din alimentaţie trebuie eliminate produsele pe bază de carne, lactate şi ouă. De asemenea, lunea, miercurea şi vinerea mâncăm hrană gătită fără ulei. Marţea şi joi este dezlegare la untdelemn şi vin, iar sâmbăta şi duminica se poate consuma peste.

Peşte se poate mânca şi în zilele în care este prăznuit un sfânt cu o doxologie mare şi cu cruce roşie sau neagră în calendar. Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, spre exemplu, de pe 24 iunie, este zi cu dezlegare la pește. Doxologia este termenul ce defineşte o cântare liturgică dedicată Sfintei Treimi.

Totodată, în anii în care sărbătoarea de pe 29 iunie cade în zi de miercuri sau de vineri, Biserica are orânduire de a da dezlegare la pește, vin şi ulei.

Ce nu se face în Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel

Orice post din timpul anului implică aceleaşi reguli: abţinerea de la anumite alimente, abstinența trupească, milostenie şi rugăciune. Conform rânduielii bisericeşti, este interzisă organizarea nunţilor în timpul oricărui post. Nunta sau oricare altă petrecere nu este compatibilă cu starea de post şi rugăciune care precede aceste perioade din calendar.

Ce înseamnă să posteşti

Biserica Ortodoxă a orânduit 4 posturi mari: Postul Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti (Postul Mare), Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Postul Adormicii Maicii Domnului (Sântămăria Mare).

Postul înseamnă, prin definiţie, înfrânarea de la poftele lumeşti. Îl putem privi drept un exerciţiu sau o întărire a voinţei. În primul rând, nu avem voie să consumăm produse din carne, lactate, ouă sau pește (acesta se consumă doar în zilele cu dezlegare). De asemenea, nu ne este permis să bem vin ori să gătim cu ulei decât în zilele cu dezlegare.

A posti înseamnă și a te ruga pentru iertarea păcatelor tale şi ale omenirii, în general. Înainte de a merge la biserică, se cuvine să-ţi ceri iertare de la cei ai casei ori de la cei faţă de care ai greşit. Iată cum e bine să se desfăşoare mini-dialogul:

A: – Iartă-mă!

B: – Dumnezeu să te ierte! Iartă-mă şi tu!

A: – Dumnezeu să te ierte!

De altfel, Iisus Hristos i-a învăţat pe ucenici că postul este inseparabil de rugăciune, el fiind un mijloc de luptă împotriva oricăror ispite şi împotriva puterii diavolului.

În al treilea rând, a posti înseamnă a face şi mai multă milostenie. Dă de pomană, de sufletul morţilor, ce poţi sau îţi permiţi. Oamenii bisericii ne sfătuiesc să nu fim cârtitori ori să-i ocolim pe sărmanii care consumă alcool. Se numeşte tot pomană şi o oferi chiar celui care într-adevăr are nevoie de ea şi de un cuvânt blând.

Cuvânt de folos – Ce spune Patriarhul Daniel despre post

Iată ce spune Patriarhul Daniel despre cei 10 pași ai oricărui post:

1. Nu postim pentru a fi văzuţi sau lăudaţi de oameni, ci postim ca să ne apropiem mai mult de Dumnezeu.
2. Cine postește, dar nu se roagă, nu adună lumină spirituală în suflet, ci realizează doar un exercițiu biologic și psihologic, motivat igienic sau estetic.
3. Postul este nu numai material, ci și spiritual, adică postul ochilor, al gurii, al inimii.
4. Postul nu trebuie redus la o activitate exterioară, pentru a fi remarcat sau lăudat de oameni, ci trebuie practicat ca pe o faptă plăcută lui Dumnezeu, ca pe o dăruire de sine lui Dumnezeu şi ca detaşare de cele materiale pentru a se îmbogăţi spiritual.
5. Postul este armă de luptă împotriva ispitelor venite de la demoni.
6. Postul face rugăciunea mai smerită, iar rugăciunea smerită devine cea dintâi hrană a postitorului.
7. Postul este o perioadă de luminare a sufletului şi de împodobire a lui cu prezenţa sfinţitoare a lui Dumnezeu.
8. Postul se săvârşeşte cu bucurie, nu cu întristare.
9. Postul este o şcoală a libertăţii de a folosi binele.
10. Vremea postului unit cu rugăciunea şi fapta bună este o perioadă de răstignire a patimilor egoiste prin asceză sau nevoinţă.

Când a apărut postul

Despre originea postului, nimeni nu ştie exactitate ce şi cum. Se bănuieşte că primii creştini au postit conform rânduielii iudaice. Pentru că în Biblie este menţionat faptul că Mântuitorul Însuşi a postit timp de 40 de zile înainte de a începe propovăduirea credinţei, am putea deduce că ideea de post este mult mai veche.

Iniţial, postul era lăsat la libera voie, adică fiecare îl respectă atât cât putea. În timp însă, Biserica a formulat îndrumări şi reguli, reglemantand felul postirii şi durată, primele norme apărând cu precădere în secolul al IV-lea. Totuşi, se spune că preocupări pentru reglementarea disciplinei postului am găsi în Biserică de pe la sfârşitului secolului I.

Iată câteva cuvinte de folos, transmise de părintele Chiril Lovin: