Când cade Paștele în România. Calendar ortodox

Cum se schimbă de la an la an și acum se va modifica data când cade Paștele. Anul acesta Paștele ortodox va fi pe data de 24 aprilie, iar cel catolic pe 17 aprilie.

Multă lume are o problemă cu faptul că data paștelui se modifică de la an la an, poate părea puțin ilogic însă totul are o explicație în spate. Sfintele sărbători serbează învierea Domnului, iar Paștele a fost stabilit încă din vechime ca fiind în funcție de niște fenomene naturale. Însă sunt mai mulți factori ce au contribuit în decursul istoriei pentru a ajunge la etapa în care suntem astăzi.

Chiar daca nu pare a fi posibil, însă aceste schimbări ale Paștelui au dus la multe certuri și dezbinări ale bisericii în decursul istoriei. La Niceea a avut loc în anul 325 primul sinod ecumenic, iar în cadrul acestuia au fost luate decizii definitorii ce să lămurească toată treaba cu data Paștelui. Astfel acesta va fi mereu serbat în zi de duminică. Iar, această duminică va fi întotdeauna serbată după o săptămână de la duminica pe care o serbează iudeii.

Cum s-a decis când cade paștele

În consiliul ecumenic s-a stabilit că sărbătoarea trebuie să fie stabilită în funcție de niște fenomene naturale. La acea vreme îndepărtată erau probleme cu interpretarea zilelor anului, iar pentru a fi cât mai apropiați de ziua dorită s-a spus că Paștele trebuie să aibă loc în imediata duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

Unul dintre aceste fenomene din natură are o dată fixă, iar celălalt este relativ. Echinocțiul de primăvară este întotdeauna fixat și se poate calcula de la an la an fără probleme. În timp ce luna plină, a Paștelui, apare în anumiți ani mult mai aproape de echinocțiu, iar în alții prea departe. Sinodul de la Niceea a făcut diferențe mari în lumea creștină, iar nici în ziua de astăzi creștinii de apus și creștinii de răsărit nu serbează sfintele sărbători împreună.

Variații ale calendarelor

O altă problemă ce survine atât în documentele istorice cu privire la Paște, cât și cele moderne din ziua de astăzi este datorită calendarelor. În cadrul primului secol din înaintea erei noastre, în perioada împăratului Iulius Cezar, s-a implementat o modificare a calendarului pentru a nu mai pierde zile, astfel noul sistem are o eroare mică față de realitate, anume aproximativ 11 minute. Datorită acestei mici erori, o dată la 128 de ani are loc pierderea unei zile.

Bineînțeles, o zi la atât de mulți ani nu semnifică o problemă pentru câteva generații de oameni, însă pentru istoria omenirii este una chiar foarte mare. Doar luând în calcul faptul că ne aflăm în secolul 21, face să apară o diferență de peste o săptămână. În secolul XVI are loc reforma gregoriană ce aduce o a 3 îndreptățire a calendarului din istoria lumii.

Calendarul pe stil nou și vechi

În anul 1924 a avut loc la Constantinopol o hotărâre sub care nu toată lumea a fost de acord. Astfel, Biserica din Rusia, din Serbia și cea a Ierusalimului, au ales să rămână la calendarul vechi, neîndreptat. Diferența dintre cele 2 constă în 13 zile, dar acest fapt nu modifică în niciun fel ziua în care se sărbătorește paștele. De exemplu, când cade Paștele în România, 24 aprilie, tot atunci va cădea Paștele și în Rusia. În această perioadă se află și vacanța elevilor. Acesta fiind stabilit în funcție de niște fenomene naturale, va avea loc indiferent de ce zi a lunii ar fi. Astfel, atât Biserica Rusă, cât și a României, vor serba paștele în aceeași zi.