Canada a făcut anunțul. Se alătură boicotului împotriva Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing

Boicotul diplomatic al Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing ia proporții. Canada a transmis că se alătură și ea.

Anunțul a fost făcut de premierul Justin Trudeau. Acesta a declarat că Beijingul va fi conștient de preocupările occidentale de lungă durată cu privire la drepturile omului în China.

„(Deci) nu ar trebui să fie o surpriză că am decis să nu trimitem reprezentanță diplomatică”.

”Suntem profund preocupaţi de încălcări ale drepturilor omului de către guvernul chinez”, a afirmat primul ministru canadian, în cadrul unei conferinţe de presă.

Astfel, Canada s-a alăturat Australiei și Marii Britanii într-un boicot diplomatic condus de Statele Unite cu privire la Jocurile Olimpice de iarnă, scrie Reuters.

China este acuzată de mai multe organizaţiil de apărare a drepturilor omului că ține în lagăre aproximativ un milion de uiguri şi membri ai altor minorităţi turcofone, mai ales musulmani, în provincia Xinjiang. Oamenii sunt obligați să muncească, iar femeile sunt sterilizate cu forța.

Autoritățile de la Beijing au respins acuzațiile, afirmând că repectivele lagăre sunt, de fapt, centre de formare profesională, care au ca scopt îndepărtarea de radicalizare a celor aflați acolo.

Autoritățile din SUA vor să boicoteze Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing din cauza abuzurilor din China. Autoritățile din China au reacționat imediat

Autoritățile de la Casa Albă au confirmat boicotarea diplomatică a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing.

Casa Albă a confirmat că va organiza un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing, o mișcare ce va extinde și mai mult ruptura relației bilaterale dintre cele două țări.

„Administrația Biden nu va trimite nicio reprezentare diplomatică sau oficială la Jocurile Olimpice și Paralimpice de iarnă de la Beijing 2022, având în vedere genocidul și crimele împotriva umanității în curs de desfășurare ale RPC în Xinjiang și alte abuzuri ale drepturilor omului”, a declarat secretarul de presă Jen Psaki de pe podiumul sălii de informare de la Casa Albă.

Anunțul vine cu două luni înainte de începerea jocurilor. Atleții americani sunt încă așteptați să concureze la Jocurile Olimpice, în ciuda faptului că administrația Biden nu a trimis niciun reprezentant la Beijing.

„Atleții din echipa SUA au tot sprijinul nostru”, a spus Psaki. „Vom fi în spatele lor 100% și îi vom încuraja de acasă. Nu vom contribui la fanfara competiției.”

SUA au mai boicotat Jocurile Olimpice

SUA au organizat un boicot complet al Jocurilor Olimpice în timpul Războiului Rece, în 1980, când fostul președinte Jimmy Carter a respins Jocurile de vară de la Moscova împreună cu alte 64 de țări și teritorii, după invazia sovietică a Afganistanului din anul precedent. La rândul său, Uniunea Sovietică a protestat împotriva mișcării SUA boicotând Jocurile Olimpice de vară de la Los Angeles din 1984.

Psaki a spus că oficialii administrației au informat Beijingul despre această mișcare înainte de anunțul de luni.

„Simțim că acest lucru trimite un mesaj clar”, a spus ea.

Cu câteva ore înainte de anunț, China a spus că un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice ar fi „o pată asupra spiritului Cartei Olimpice”.

Reacție din partea Chinei

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Zhao Lijian, a acuzat, luni, Washingtonul că „proclamă un „boicot diplomatic” fără a fi măcar invitat la Jocuri”.

„Vreau să subliniez că Jocurile Olimpice de iarnă nu sunt o etapă pentru atitudine politică și manipulare”, a spus Zhao. „Este o parodie gravă a spiritului Cartei Olimpice, o provocare politică flagrantă și un afront grav adus celor 1,4 miliarde de chinezi”.

De asemenea, Zhao a amenințat că va declanșa „contramăsuri hotărâte” dacă se anunță un boicot.

Boicotul diplomatic al SUA vine pe fondul escaladării tensiunilor dintre China și multe țări occidentale. Acesta a fost invocat pentru prima dată de Joe Biden luna trecută, pe măsură ce presiunile au crescut în Congresul SUA cu privire la preocupările sale cu privire la situația Chinei în privința drepturilor omului, inclusiv cu privire la tratamentul aplicat împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane, scrie The Guardian.