BZI LIVE! Interviu special, despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, la Iași un volum unic – GALERIE FOTO, VIDEO

În exclusivitate pentru BZI LIVE, un interviu special despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român prof. univ. dr. Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, astăzi, 29 iunie 2022, la Iași un volum unic. Acesta, la Ateneul Național din Iași și alături de Asociația Fraternă și Comunitatea Evreilor Iași, de la ora 18:00, lansează volumul „Războiul Sfânt” al Rasei – Eugenia și protecția națiunii în Ungaria 1900-1919”.

Exclusiv pentru BZI LIVE, un interviu special despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român prof. univ. dr. Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, astăzi, 29 iunie 2022, la Iași, un volum unic. Acesta, la Ateneul Național din Iași și alături de Asociația Fraternă și Comunitatea Evreilor Iași, de la ora 18:00, lansează volumul „Războiul Sfânt” al Rasei – Eugenia și protecția națiunii în Ungaria 1900-1919”, apărut în 2020. Este un proiect editorial apărut sub egida Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane și a Fundației Transilvania „Leaders”. Prefaţă de Zsuzsa Bokor. Traducere din Limba engleză de Răzvan Pârâianu și Attila Varga. Ilustrația copertei: Primul număr al Revistei „Nemzetvédelem” (1918). Colecția Istorie contemporană este coordonată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

Despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie, într-un interviu la BZI LIVE! Acesta lansează, la Iași un volum unic

Așadar, cartea lui Marius Turda tratează noi aspecte ale istoriei eugeniei, încercând să surprindă modul în care eugenia maghiară poate pune în evidență contexte culturale, politice și naționale.

„Autorul nu doar că ne prezintă un model teoretic bine gândit al cercetării eugeniei, dar – prin abordarea critică a surselor – ne prezintă o atitudine științifică postmodernă față de cunoaștere: o prezență autoreflexivă a istoricului ce pune întrebări noi, se îndoiește de paradigmele și cadrele teoretice anterioare și nu se revendică de la abordări istorice preexistente. Autorul acestei cărți este un istoric care a reușit să vorbească – prin exemplele eugeniei – despre probleme delicate cum sunt naționalismul și rasismul, fără a adopta o poziție moralizatoare în evaluarea lor. Această atitudine științifică ne inspiră să pornim și noi pe acest drum captivant al cunoașterii istorice”, arată dr. Zsuzsa Bokor, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

O carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice

Mai departe, istoricul și universitarul Marius Turda arată că această carte încearcă să contrabalanseze ignorarea sistematică de către istoriografia maghiară a întregii dezbateri asupra diverselor teorii eugenice de îmbunătățire națională din ultimele două decenii ale Monarhiei Austro-Ungare.

„Era necesar un studiu detaliat despre interpretările eugenice din Ungaria începutului de secol XX, pentru a înțelege mai bine ceea ce a fost, la urma urmei, un proiect cu mult mai răspândit atât la nivel european, cât și global, și anume extinderea atribuțiilor biologice ale statului modern. Eugenia modernă și-a tras seva din asocierea teoriilor evoluționiste și a cercetării științifice privind ereditatea umană cu criticile sociale, culturale și naționaliste ale modernității. În mod corespunzător, eugeniştii au abordat nu numai subiecte științifice legate de mecanismele eredității și evoluției umane, ci și probleme specifice societății maghiare din acea perioadă. Această ideologie eugenică a urmărit astfel să ofere o viziune socială totalizantă, progresivă și rațională asupra prezentului, dar mai ales asupra viitorului societății maghiare moderne”.

Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate

În plus, istoricul menționează că intervalul de timp de care ne ocupăm aici are o importanţă aparte pentru istoria Ungariei. În 1900, Ungaria era o putere europeană cu pretenții imperiale; în schimb, în 1919, ea a fost redusă la statutul unei țări mici a Europei Centrale, aproape zdrobită de profundele schimbări teritoriale, sociale și naționale de după Primul Război Mondial.

„Cu toate acestea, în intervalul acestor două decenii, Ungaria cunoscuse o perioadă remarcabilă de preponderență culturală în Europa Centrală, context în care Budapesta a și devenit metropola impresionantă pe care o cunoaștem astăzi. Or, eugenia a fost o parte integrantă a acestei dinamice transformări istorice, ea servind ca intermediar în transmiterea unor mesaje sociale și biologice care au depășit diferențele ideologice ale timpului. Eugeniștii maghiari au propus o interpretare națională a aplicării eugeniei în societate, aceasta având drept scop soluţionarea, pe durată lungă, a problemelor economice, sociale și medicale specifice societății maghiare”, a conchis prof. univ. dr. Marius Turda.

Istoricul și universitarul Marius Turda participă, la Iași, la comemorarea a 81 de ani de la Pogrom

Istoricul și universitarul Marius Turda participă, la Iași, la comemorarea a 81 de ani de la Pogrom. Legat de toate acestea, el a transmis în Studioul BZI LIVE:

„Sunt momente extraordinar de dureroase, care au lăsat răni adânci. Am studiat că unii oameni sunt diferiţi, unele rase sunt inferioare. Ideile au devenit răspândite şi iată că în 1941 avem aceste evenimente şi episodul care a anihilat poporul evreu, pe fondul Holocaustului.

„Mă întorc cu durere la Iaşi, pentru că noi comemorăm acest tragic moment. Trebuie să explicăm tinerilor, popoarele au memorie scurtă şi refuzăm să discutăm lucrurile sensibile şi tragice sau neplăcute. Oamenii de specialitate discută, dar populaţia nu înţelege cât de importante sunt aceste lucruri. A fost Pogrom şi la Bucureşti sau mai mici în alte oraşe din România. A fost un lucru pe care ne-a schimbat pe toţi profund. Noi suntem ceea ce suntem nu doar prin ce facem, dar şi colectiv, civic. Avem o responsabilitate faţă de poporul din care ne tragem. Trebuie să fim sinceri cu noi înşine şi să punem pe masă subiectele neplăcute, dar importante pentru noi ca români”, a punctat prof. univ. dr. Marius Turda.

„Este complicat să explicăm simplu procesul lung întâmplat în România”

De asemenea, istoricul arată că este complicat să explicăm simplu procesul lung întâmplat în România.

„Putem vorbi despre Holocaust, dar nu vorbim şi despre rasismul din România. Au fost 15.000 de morţi, avem cifrele şi sunt fapte pe care nu le putem nega. Trebuie explicat clar. Totul este un dialog, dar avem nevoie de dorinţa de a intra în dialog. Putem avea păreri diferite, dar discuţia continuă şi ajuta la înţelegerea unui fenomen istoric. Pogromul de la Iaşi nu a apărut din senin. Antonescu poartă vina că a fost şeful statului, dar societatea era pregătită de acest moment. Discuţia despre ce se va întâmpla cu evreii a fost pornită de mult. Este diferit în Ardeal faţă de Moldova. Nu puteai să ai un Pogrom la Cluj pentru că evreii erau maghiarizați”, a mai spus Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University, în Studioul BZI LIVE.

Marius Turda (n. 1973), stabilit de 23 ani la Londra, are studii de Istorie la Universitatea din Bucureşti

Marius Turda (n. 1973), stabilit de 23 ani la Londra, are studii de Istorie la Universitatea din Bucureşti, Central European University din Budapesta (CEU) şi Universitatea Oxford. Este profesor la Oxford Brookes University și director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiași universități. A publicat numeroase cărți, atât ca autor, cât și ca editor. Dintre cele mai recente publicaţii: “Eugenics and Nation in Early Twentieth Century Hungary” (Palgrave Macmillan, 2014), “Crafting Humans: From Genesis to Genetics and Beyond” (V&R Unipress, 2013). De același autor, la Editura Polirom, a apărut „Eugenism și modernitate” (2014).

Originar din Maramureș, Marius Turda este profesor la Universitatea Oxford Brookes din Londra. În anul 2019 a revenit în România, la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Grigore T. Popa” din Iași, pentru a susține o conferință ce a avut ca temă „Biopolitica și eugenismul în România, 1920-1944” și pentru lansarea volumului „Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump”, al cărui coautor este. Marius Turda a abordat în acest volum idei despre gândirea rasială, eugenism și despre lipsa cercetărilor în aceste direcții în universitățile românești. El a fost director fondator al Institutului „Cantemir” de la Universitatea Oxford și este editorul colecției de Istoria medicinei de la CEU Press.

Unul dintre cursurile sale este despre rasă şi rasism, teme actuale în contextul mişcărilor naţionaliste de pe continentul european. Este preocupat de o serie de cercetări din domenii ca medicină, antropologie, istorie, etnologie, geopolitică, toate necesare în studierea eugenismului. Așadar, un interviu special, despre evenimentul istoric al secolului al XX-lea, cu universitarul român Marius Turda, stabilit în Marea Britanie. Acesta lansează, la Iași un volum unic.