Botezul Domnului, ziua în care sunt sfințite toate apele! Tradiții și obiceiuri pe care le respectă creștinii!
An de an, pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Domnului în apele Iordanului. Boboteaza se numără printre praznicele împărătești cu dată fixă de pe cuprinsul anului bisericesc și reamintește creștinilor de faptele petrecute în apele Iordanului, înainte ca Iisus Hristos să se arate oamenilor ca Fiu al lui Dumnezeu
În Răsărit, până în cea de-a doua parte a secolului al IV-lea, pe 6 ianuarie nu se sărbătoarea doar Boboteaza, ci și Nașterea Domnului. Botezul Domnului este sărbătorit atât în Biserica Ortodoxă, cât și în Biserica Catolică. Botezul Domnului este amintit în scrierile bisericești încă din secolul al II-lea. Sărbătoarea Bobotezei a fost adoptată de Biserica Ortodoxă în secolul al IV-lea, aceasta fiind și perioada în care Boboteaza a fost despărțită de cea a Nașterii Domnului, care a început să fie prăznuită în data de 25 decembrie.
Botezul Domnului: semnificație și istoric
Pe 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Mântuitorului în apele râului Iordan. Trebuie știut că Botezul Mântuitorului nu s-a făcut pentru iertarea păcatelor acestuia, ci pentru sfințirea creației. În scrierile bisericești se menționează că diavolii au încercat să împiedice procesiunea din râul Iordan. În acel moment, Dumnezeu a cerut preoților să sfințească apele, iar diavolii au ajuns sub gheață. Ziua de Bobotează este una extrem de specială pentru credincioșii din întreaga lume. Se spune că, după ce Iisus Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis. În acel moment, Sfântul Duh, în chip de porumbel, a coborât deasupra Mântuitorului, în timp ce Dumnezeu Tatăl a rostit:
„Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am Binevoit”. Momentul în care Iisus Hristos a primit Botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști.
Ziua de 6 ianuarie are o dublă semnificație. Pe lângă Botezul Domnului se sărbătorește și Epifania. Astfel, arătarea Sfintei Treimi este momentul în care Iisus Hristos avea să fie descoperit de Sfântul Ioan Botezătorul și, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia. Din acest motiv, sărbătoarea Bobotezei mai este cunoscută și ca Epifania Domnului, Teofania sau Arătarea Domnului.
În amintirea Botezului, pe 5 ianuarie, mii de credincioși se adună pe malul râului Iordan, unde se săvârșește slujba de sfințire a apelor. Credincioșii susțin că, pentru câteva momente, apele Iordanului curg în sens invers. În ciuda temperaturilor scăzute, unii credincioși intră în râu în cămăși albe pe care le păstrează apoi pentru a fi înmormântați în ele.
Tradiții și obiceiuri în ziua de Bobotează
Ziua în care creștinii ortodocși sărbătoresc Botezul Domnului este una încărcată de tradiții, obiceiuri și superstiții. De Bobotează, preoții sfințesc toate apele, în această zi fiind sfințită și Agheasma Mare. De asemenea, pe 6 ianuarie există obiceiul ca preoții să arunce cruci în ape pentru care bărbații tineri se întrec pentru a le recupera. Cel care reușește să scoată crucea sfințită din apele înghețate primește binecuvântarea preotului și se crede că va fi ferit de boli și rele tot anul. În secolele trecute, bărbatul care reușea să recupereze crucea primea daruri de preț.
În popor se crede că se poate vedea cum va fi noul an în funcție de cum este vremea în ziua de Bobotează. Se crede că, dacă pe 6 decembrie copacii sunt încărcați de promoroacă, anul va fi unul îmbelșugat, iar dacă la streșinile caselor picură, înseamnă că urmează ca vara să fie una ploioasă.
În ziua în care se sărbătorește Botezul Domnului, preoții sfințesc toate apele, iar în Ajunul Bobotezei merg cu Iordanul, sfințind casele și fântânile credincioșilor. Se spune că, dacă zăpada scârțâie sub picioarele preotului, anul care tocmai a început va fi unul bogat. De asemenea, se mai crede că ploile din timpul anului vor veni din direcția în care va stropi preotul cu busuiocul.