Bogdan Aurescu, despre cum Federația Rusă schimbă arhitectura de securitate europeană prin războiul din Ucraina

de: Tanase Madalina
23:58, 25 mart. 2022

Bogdan Aurescu, ministrul Afacerilor Externe, a afirmat că Rusia a exprimat, de la finalul anului trecut, în cadrul tratatelor propuse NATO și Statelor Unite, care sunt scopurile pe care le vizează referitor la politica sa internațională. Ministrul susține că acțiunea pornită de Rusia împotriva Ucrainei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional și că este vorba despre o încercare de a pune sub semnul întrebării niște parametri importanți ai arhitecturii de securitate europeană.

„Dacă ne uităm la propunerile pe care Federaţia Rusă le-a făcut în luna decembrie – pentru că a existat un set de propuneri, două tratate care au fost propuse spre a fi încheiate de către Statele Unite şi de către NATO cu Federaţia Rusă – vedem acolo care sunt intenţiile Federaţiei Ruse. Pe de o parte, intenţia de a controla Ucraina. Dar pe de altă parte, aşa cum se vede şi din acţiunea pe care Federaţia Rusă a pornit-o împotriva Ucrainei, cu încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, rezultă clar că e vorba despre o încercare de a pune sub semnul întrebării nişte parametri importanţi ai arhitecturii de securitate europene. Aceste sunt obiectivele pe care Federaţia Rusă şi preşedintele Putin le-au avut în vedere. Iar răspunsul nostru a fost un răspuns pe măsură, atât la nivel aliat, prin măsurile pe care le-am luat la summit-ul care s-a încheiat pe 24 martie, de asemenea, în răspunsul pe care Uniunea Europeană l-a luat foarte ferm, cu sancţiuni în pachete succesive care au fost adoptate şi care deja îşi produc consecinţele”, a afirmat Bogdan Aurescu, vineri seară, la Antena 3.

Prognozele arată o scădere de 10 la sută a economiei Rusiei

Ministrul a precizat că unul dintre participanţii la summit-ul de la Bruxelles a afirmat că prognozele arată o scădere cu 10 procente a economiei Rusiei ca urmare a sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse de către UE, SUA şi alte state care se arată împotriva conflictului din Ucraina.

„Este mai puţin important să ne punem întrebări cu privire la psihologia persoanelor, cât mai ales să vedem care sunt acţiunile şi să le contracarăm”, a mai afirmat ministrul de Externe, subliniind importanţa încetării ostilităţilor din Ucraina în urma unei negocieri „de bună credinţă. Sperăm ca raţiunea să învingă pentru că, până la urmă, este clar că războiul pe care preşedintele Federaţiei Ruse l-a declanşat nu s-a desfăşurat conform planului. (…) Este clar că, pe de o parte, obiectivele pe care şi le-a propus Federaţia Rusă nu au fost atinse, în al doilea rând constatăm că războiul intră într-o fază în care avem tot mai multe victime civile, ceea ce este absolut teribil, sunt indicii clare de încălcare a dreptului internaţional umanitar”, a mai afirmat Aurescu.

Bogdan Aurescu a reprezentat România în fața CIJ în disputa referitoare la Insula Șerpilor

Bogdan Aurescu a fost Agentul României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie între 2004 şi 2009 şi cel care a condus pledoariile României în procesul judecat la Haga şi care a adus României 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă în apropierea Insulei Şerpilor, zonă aflată în dispută cu Ucraina.

„Decizia CIJ, obţinută după mai bine de 4 ani de eforturi diplomatice, juridice şi logistice intense, este o dovadă a faptului că diferende extrem de complexe, care sunt de natură să afecteze relaţiile dintre state, pot fi soluţionate cu succes prin intermediul instrumentelor specifice dreptului internaţional. În contextul geopolitic de astăzi, dezideratul rezolvării în mod paşnic a conflictelor este mai actual ca oricând şi trebuie recunoscut de întreaga comunitate internaţională. Ca diplomat şi specialist în drept internaţional, ştiu bine că este nevoie de o viziune strategică, o documentare consistentă şi foarte multă muncă asupra argumentaţiei juridice, pentru a soluţiona astfel de cauze extrem de complexe”, declara, în 2020, Bogdan Aurescu, referindu-se la acel proces.

În septembrie 2004, România a înregistrat la Curtea de la Haga o solicitare oficială prin care a demarat procedurile împotriva Ucrainei privind delimitarea platoului continental şi zonele economice exclusive ale României şi Ucrainei în Marea Neagră.