Bloomberg: România, în fața unei crize financiare și politice majore înainte de alegeri

România se confruntă cu una dintre cele mai grave crize financiare din ultimele decenii, iar alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024 vor fi un test crucial pentru viitorul economic și politic al țării, potrivit unei analize Bloomberg.

Indiferent de rezultatul scrutinului, „gaura fiscală” uriașă va rămâne principala provocare, alimentată de pandemie, inflație, războiul din Ucraina și cheltuieli guvernamentale excesive.

Deficitul bugetar și datoria publică, în creștere alarmantă

Deficitul bugetar al României este estimat să depășească 7% din PIB în 2024, mult peste limita de 3% impusă statelor membre ale Uniunii Europene. În plus, datoria publică a țării va continua să atingă recorduri în anii următori, forțând guvernul să apeleze la împrumuturi masive pe piețele internaționale, ceea ce deja determină cele mai ridicate costuri de finanțare din regiune.

Această situație fragilă amenință ratingul de credit al României și pune presiune pe viitorii lideri politici să ia măsuri rapide pentru a stabiliza finanțele publice.

Promisiuni electorale vs. realități economice

Principalii candidați la alegerile prezidențiale, inclusiv Marcel Ciolacu, liderul PSD, și George Simion, liderul AUR, promit măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. În timp ce Ciolacu subliniază necesitatea digitalizării și a îmbunătățirii colectării taxelor, experții avertizează că măsurile de austeritate ar putea afecta grav creșterea economică și ar putea descuraja investițiile.

„Toată lumea se așteaptă la creșteri de taxe”, afirmă Elena Lasconi, citată de Bloomberg, sugerând că opțiunile disponibile sunt limitate și impopulare.

Un peisaj politic polarizat

Campania electorală a adâncit diviziunile în coaliția de guvernare PSD-PNL și a alimentat ascensiunea partidului ultranaționalist AUR. În același timp, electoratul se confruntă cu o dilemă: alegerea liderilor care pot stabiliza finanțele țării fără a sacrifica bunăstarea economică a populației.

„Epoca de aur” a creșterii economice, marcată de cea mai rapidă convergență a României către standardele de viață vest-europene, s-a încheiat. Economia de 350 de miliarde de dolari a evitat cu greu recesiunea în ultimele trimestre, iar guvernul caută acum extinderea termenului pentru respectarea deficitului bugetar, în încercarea de a preveni o deteriorare și mai mare a situației.

O țară între stagnare economică și sărăcie

Deși salariul minim a crescut semnificativ în ultimul deceniu, impactul asupra economiei este limitat. Regiunile sărace din România rămân cele mai defavorizate din Uniunea Europeană, iar o mare parte din populație este expusă riscului de sărăcie.

Companiile sunt afectate de creșterea costurilor cu forța de muncă și de lipsa lucrătorilor calificați, ceea ce complică și mai mult perspectivele economice.

Concluzia Bloomberg: Un viitor incert

În timp ce România se pregătește pentru alegeri, alegătorii trebuie să aleagă între stabilitatea financiară pe termen lung și nevoia imediată de protecție socială. Oricare ar fi rezultatul, o politică fiscală mai strictă pare inevitabilă, iar acest lucru ar putea modela viitorul țării pentru deceniile următoare.

Bloomberg încheie cu o notă pesimistă: „Românii vor merge la urne cu un ochi pe propriile buzunare și cu celălalt pe fragilitatea pe termen lung a economiei și stabilității politice.”