Avocatul Gheorghe Piperea va sesiza Avocatul Poporului referitor la Legea carantinării
Avocatul Gherorghe Piperea va sesiza Avocatul Poporului referitor la Legea carantinarii adoptată de Senatul României. Avocatul susţine că demersul său este unul care vizează un control al constituţionalităţii legii înainte de promulgare.
Avocatul Gheorghe Piperea va sesiza Avocatul Poporului referitor la Legea carantinarii
Într-o postare publicată pe o reţea de socializare, avocatul Gheorghe Piperea a explicat de ce va sesiza, Avocatul Poporului, Legea carantinarii. Acesta a dat publicării şi un memoriu care cuprinde 4 motive de neconstituţionalitate extrinseca şi încă 7 motive de neconstituţionalitate intriseca a legii. Documentul va fi publicat pe pagina de Facebook a avocatului după ce acesta îl va termina de editat.
„Memoriul are 4 motive de neconstituţionalitate extrinseca (formale) şi 7 motive de neconstituţionalitate intrinsecă (de fond). După ce va fi gata documentul în format pdf, o să vi-l postez aici.
Până atunci, vă atrag atenţia asupra celor mai preocupante dintre ele.
Forma legii, aşa cum a fost adoptată, încalca principiul separaţiei puterilor în stat, întrucât iniţiativa legislativă a aparţinut guvernului, dar legea a fost aproape în întregime modificată în Parlament, ceea ce a determinat un inadmisibil clivaj între iniţiativa legislativă guvernamentală şi cea parlamentară. Practic, Parlamentul a substituit guvernul în privinţa acestei legi, proiectul guvernului fiind rejectat, în favoarea unei forme a legii care provine aproape în întregime din iniţiative parlamentare. Ceea ce a putut modifica proiectul guvernului “în proporţie de 90%” (conform declaraţiei publice a preşedintelui interminar al Senatului) nu este o simplă adunătură de amendamente, ci o iniţiativă legislativă parlamentara care a substituit în mod neconstituţional iniţiativa guvernului.” ” se arată în postare.
Legea prevede că orice persoană care vine dintr-o zonă afectată poate fi considerată suspectă
Avocatul susţine faptul că legea nu este eficient formulată mai ales din cauza faptului că orice persoană care vine dintr-o zonă infectată este catalogată ca fiind o persoană suspectă. Aceasta ‘calitate’ îi este atribuită cetăţeanului roman doar pentru că vine din acea zonă, susţine avocatul. Totuşi, în opinia lui, legea trebuie să explice în mod clar faptul că o persoană suspectă este acea persoană care prezintă semne de infectare, nicidecum o persoană asimptomatică:
” Legea criticată a introdus noţiunea de “persoană suspectă” de a fi infectată cu un agent patogen, “calitate” pe care o căpătată pentru simplul fapt că provine dintr-o zonă cu epidemie sau pentru că a intrat în contact cu o persoană infectată. Or, noţiunea normativă de “suspect” are o conotaţie procesual-penala, desemnând o persoană care poate să fie sau nu vinovată de săvârşirea unei fapte penale, dar care este bănuită de ceva penal de către organele de cercetare penală. Practic, legea criticată introduce o noţiune penală în chestiuni de sănătate publică, făcând că suspiciunea, bănuială, să fie extinsă şi menţinută pe termen indefinit la orice persoană, care “provine” dintr-o zonă cu risc sau a luat contact cu un “infectat”. În afară de faptul că, etimologic, apelativul utilizat în lege pune un stigmat pe fruntea oricui, acesta este şi discriminatoriu, putând determina grave segregări sociale pe criterii de boala bănuită. Grav este că acest apelativ este lăsat la latitudinea unor funcţionari din direcţiile de sănătate publică (de cele mai multe ori aceşti funcţionar nefiind nici măcar medici). Suspectul din procedură penală are mai multe garanţii (asupra acestei “calităţi” se pronunţă un magistrat) şi mai mute libertăţi decât suspectul de infectare.
Este esenţial de subliniat că “persoană suspectă” poate fi o persoană cu evidente semne de boală (oricare, nu numai cea suspectata), o persoană care nu are semne de boală (asimptomatic), deci nu suferă de nimic, sau o persoană perfect sănătoasă. Imprecizia legii este evidentă şi generatoare de abuzuri, dar nimic nu justifica, nici măcar un buget generos alocat sistemului sanitar, internarea medicală forţată, carantinarea sau izolarea unui om sănătos, care nu poate infecta pe nimeni, dar se poate infecta cu microbi instraspitalicesti.”
Legea criticată înlocuieşte dreptul la asistenta medicală în unităţile sanitare de stat
Un alt motiv pentru care avocatul considera că legea contravine normelor democraţiei este reprezentat de faptul că aceasta înlocuieşte dreptul la asistenta medicală în unităţile medicale de stat şi că formularea este înlocuită pe ideea că orice persoană este obligat să fie sănătos. În altă ordine de idei, avocatul crede că, din moment ce acest lucru va fi posibil, angajaţii şi funcţionarii DSP vor confunda cu uşurinţă orice simplă răceală:
” Legea criticată înlocuieşte dreptul la asistenta medicală în unităţile sanitare de stat, prevăzut în art. 47 alin.2 din Constituţie, cu obligaţia de a fi sănătos. Orice simptom de gripă sau de răceală poate fi uşor confundat de funcţionarii de la DSP cu covid-19. Această confuzie a fost făcută chiar de preşedintele României, domnul Klaus Werner Johannis, care a declarat despre covid-19 că este “o simplă răceală”. Declaraţia este publică, fiind dată în ziua de 27 februarie 2020. Se poate presupune că, atunci când a făcut această declaraţie, preşedintele se consultase deja cu specialiştii în epidemii şi virusuri. Din această perspectivă, este evident că nu ne putem ascunde de autorităţile medicale dacă avem frânturi de simptome de boală contagioasă – strănut, tuse, tremurat de frig. Pentru a nu fi reclamaţi la 112, suntem obligaţi să fim sănătoşi de acum încolo.
În mod evident, o asemenea societate a fricii şi a distanţei fizice, a suspiciunii şi a delaţiunii, nu este o societate democratică. De vreme ce legea criticată determina căderea pe panta fatală a dictaturii pe temeiuri de frică, este încălcat art. 1 alin.3 din Constituţie, conform căruia România este “stat de drept, democratic şi social”.”
Conceptul de “grup populaţional”, similar cu termenii juridici utilizaţi în legislaţia nazistă
Declaraţia şocantă îi aparţine avocatului Gheorghe Piperea care subliniază faptul că acest termen este specific celor utilizaţi în perioada nazismului:
” Legea introduce conceptul de “grup populaţional”, definit ca grup de persoane care prezintă una sau mai multe caracteristici comune.
Acest concept este similar cu termenii juridici utilizaţi în legislaţia nazistă. Caracteristicile comune pot fi rasă, culoarea pielii, dizabilitatea, profesia, lipsa averii, lipsa posibilităţii de a munci, lipsa asigurării medicale etc. Or, acest concept abominabil face legea anti-constitutionala din start, încălcând principiile statului de drept şi principiul non-discriminării.
În plus, conceptul de “grup populaţional”, care ar putea conţine “persoane suspecte”, antrenează responsabilitatea colectivă pentru suspiciunile la adresa unor indivizi, precum şi detenţia medicală pentru neşansa de a fi inclus într-un astfel de grup de “risc”. Medicii, asistenţii, poliţiştii care fac vizite deţinuţilor medicali, jandarmii care escortează dubele cu asemenea deţinuţi, avocaţii şi magistraţii din palatele de justiţie, funcţionarii publici care lucrează permanent cu publicul, toţi pot fi membri ai acestor nedorite grupuri populaţionale şi, deci, „persoane suspecte”.
Iar cel care desemnează grupurile populaţionale este, desigur, “comandantul acţiunii”, prin ordin executoriu imediat şi cvasi-inatacabil în justiţie.”
Legea este viciata din punct de vedere constituţional
” În fine, legea este viciata din punct de vedere constituţional şi pentru că impune adevărate sancţiuni, mergând până la privare de libertate, în baza unor simple suspiciuni ale unor funcţionari ai aparatului sanitar birocratic. A se observa că legea utilizează obsesiv cuvântul “liberare” pentru persoanele suspecte, în loc să utilizeze termenul corect din punct de vedere medical şi etimologic de “externare”, ceea ce accentuează caracterul său represiv.
PS Nu este suficient să daţi like sau share acestui mesaj. Este nevoie ca fiecare oponent al acestei legi anti-constitutionale, care anunţa zorii unei dictaturi, să trimită memorii la Avocatul Poporului, precum şi mesaje la parlamentarii pe care i-aţi votat, la medicii pe care îi ştiţi, ca să ia atitudine şi la orice altă persoană sau entitate juridică interesată să ştie ce ne aşteaptă în condiţiile existenţei şi aplicabilităţii acestei legi. Acţionaţi, protestaţi, prezenta sau lamentaţiile pe facebook nu mai sunt suficiente”, a scris Piperea pe Facebook.