Avertismentul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan privind intrarea Finlandei şi Suediei în NATO. Șeful statului de la Ankara consideră că această mișcare ar fi o „eroare”, aşa cum a fost şi aderarea Greciei la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat vineri, 13 mai.
Președintele Erdogan a explicat de asemenea în faţa presei că „nu vrea să se repete aceeaşi eroare ca cea comisă prin aderarea Greciei”, acuzând Suedia şi Finlanda că „găzduiesc terorişti ai PKK”, Partidul Muncitorilor din Kurdistan.
„Nu avem un aviz pozitiv”, a insistat Recep Tayyip Erdogan .
Avertismentul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan
Reacţia Turciei vine în contextul în care cele două state și-au exprimat intenția de aderare la blocul NATO. Astfel, președintele Recep Tayyip Erdogan este prima voce discordantă în cadrul NATO în legătură cu perspectiva aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa Nord-Atlantică.
De la începutul crizei şi apoi de la invazia rusă din Ucraina, Ankara a făcut pe cât posibil să mențină relaţii bune cu cele două ţări, Ucraina și Rusia, de care economia sa depinde puternic.
„Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei”, a declarat preşedintele turc la ieşirea de la rugăciunea de vineri la Istanbul.
„În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a adăugat el, invocând PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.
Aderarea Finlandei şi Suediei la NATO se va face rapid
În cadrul aceluiași context, în urmă cu două săptămâni, Jens Stoltenberg preciza că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO se va face uşor şi rapid, dacă ele vor solicita să primească statutul de membru.
”Finlanda şi Suedia vor fi primite cu căldură şi mă aştept ca procesul să se desfăşoare rapid”, a declarat Stoltenberg .
Șeful NATO a mai adăugat de asemenea că intenţionează să discute cu preşedintele Finlandei, Sauli Niinistö și totodată, s-a declarat convins că pot fi găsite soluţii pentru perioada interimară cuprinsă între data depunerii cererii de aderare şi cea a încheierii procesului de ratificare în parlamentele celor 30 de state membre NATO.
De altfel, președintele croat a declarat că aderarea Finlandei şi Suediei la NATO poate fi discutată, dar este „o aventură foarte periculoasă”. Preşedintele Zoran Milanovic a precizat pentru presa din ţara sa că Parlamentul „nu trebuie să ratifice aderarea niciunui stat la NATO” până la modificarea legii respective. Milanovic a mai zis că el nu poate decide de unul singur în ceea ce priveşte aderarea celor două state nordice, pe care însă a numit-o „şarlatanism foarte periculos”.
„Din partea mea, să le lăsăm să se alăture NATO… dar, până când problema legii electorale în Bosnia-Herţegovina nu va fi rezolvată, până când americanii, englezii, germanii, dacă pot şi vor, nu îi forţează (pe oficialii bosniaci) să modifice legea electorală în următoarele şase luni şi le dau croaţilor drepturile lor fundamentale, Saborul (parlamentul croat, n.red.) nu trebuie să ratifice aderarea nimănui la NATO”, a afirmat preşedintele Milanovic.
Pe baza acestui subiect, avertismentul președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan privind intrarea Finlandei şi Suediei în NATO, rămâne singura opinie declarată în mod public pe seama acestei mutări strategice.