Aventura incredibilă a celei mai mari descoperiri din România! O comoară din aur de câteva kilograme, dusă de la Iași la București pe ascuns de un celebru profesor, într-o geantă – (GALERIE FOTO)

Chiar dacă vorbim despre una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din România și întreaga Europă, totul a avut loc într-o manieră întâmplătoare! O aventură incredibilă, o comoară transportată pe ascuns, într-o banală geantă, cu trenul spre București. Secvențele aveau loc în anul 1959 în localitatea Băiceni, Cucuteni din județul Iași. Aici a ieșit la iveală unul dintre rarele tezaure princiare getice din aur, găsit în mod întâmplător de localnici

Este una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din România și întreaga Europă, iar totul a avut loc într-o manieră fabuloasă. Spectaculoas este că, în urma unei aventuri incredibile, o comoară a fost transportată pe ascuns, într-o banală geantă, cu trenul spre București. Secvențele aveau loc în anul 1959, în localitatea Băiceni, Cucuteni din județul Iași. Aici a ieșit la iveală unul dintre rarele tezaure princiare getice din aur, găsit în mod întâmplător de localnici.

Comoara din aur de câteva kilograme a fost dusă la București, pe ascuns, într-o manieră uluitoare

În mod întâmplător și în anul 1959, într-o lutărie din comuna Băiceni (județul Iași), un grup de localnici a descoperit comoara. Aceasta a fost recuperată de către specialiștii Muzeului de Istorie al Moldovei. Ansamblul pieselor componente ale acestui tezaur princiar getic atinge greutatea de aproximativ 2.5 kg metal prețios (aur), prelucrat în diferite obiecte cu caracter ritualic și apotropaic, obiecte dintre care multe se prezintă acum în stare fragmentară. La descoperire a participat, pe atunci tânăr, legendarul primar din Cucuteni, Mihai Tun, și marele profesor și arheolog Marin Dinu. De asemenea, pe atunci student, a fost prezent și prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.

Într-o banală geantă, marele profesor și arheolog Marin Dinu a dus tezaurul la București cu trenul

Legat de acest moment, modul în care a ajuns comoara la București este incredibil! Marele profesor și arheolog Marin Dinu a dus tezaurul la București cu trenul într-o banală geantă. Astfel, din păcate, nici până în acest moment tezaurul nu a mai putut fi adus la Iași, așa cum ar fi fost normal și firesc. Martor ocular (student în anul I, atunci, la Facultatea de Istorie), povestește ceea ce s-a întâmplat atunci.

„Eu, atunci, eram student în anul I și eram desemnat să supraveghez o serie de lucrători care participau la săpătură. Am văzut și eu cum, la un anumit moment, unul din ei a găsit o bucată din ceea ce avea să fie tezaurul… I-am spus profesorului Dinu care, pentru a nu se da de gol către ei, a spus că e ceva neînsemnat. Mai apoi, mi-a spus că e o piesă din aur. Practic, atunci a fost făcută și o anchetă a Miliției. S-a dovedit că 4 dintre cei care lucrau la săpătură au găsit piese din aur ale tezaurului și unul s-a dus la Iași și și-a pus un dinte din aur, alții au dus acasă piese. Cred că unul a și făcut pușcărie pentru asta…”, rememorează marele profesor Ursulescu.

Tezaurul a fost dus, în mare secret, la București pentru a fi restaurat

Mai departe, prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu povestește cum a ajuns tezaurul tocmai la București, într-o geantă, cu trenul.

„După asta, sub supraveghere, profesorul Marin Dinu a strâns mare parte din bucățile de tezaur, scoase din pământ în urma arăturii… Mai târziu a fost găsit și faimosul coif. Apoi, după ce s-a întâlnit și cu profesorul Mircea Petrescu Dîmbovița, s-a pus ceea ce a fost găsit într-o geantă și, sub semnătură, a plecat la București cu acesta. La acele vremuri, doar la București se puteau face asemenea restaurări, undeva pe la Patriarhie. Au venit și specialiști de la Budapesta care au ajutat la întreg procesul de restaurare și conservare. Da, acuma, alături de un alt coleg care stă în America, eu sunt singurul care a mai rămas martor de la acea mare descoperire”, a conchis prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu.

Ansamblul pieselor componente ale acestui tezaur princiar getic atinge greutatea de aprox. 2.5 kg metal prețios (aur), prelucrat în diferite obiecte cu caracter ritualic și apotropaic

Ansamblul pieselor componente ale acestui tezaur princiar getic atinge greutatea de aprox. 2.5 kg metal prețios (aur), prelucrat în diferite obiecte cu caracter ritualic și apotropaic (obiect căruia i se atribuie proprietatea magică de a feri pe purtătorul lui de farmece, de boli etc.), obiecte dintre care multe se prezintă acum în stare fragmentară. Localitatea Cucuteni, cea în care a fost descoperit tezaurul, a fost în trecut numită Băiceni și este o comună din județul Iași. Tezaurul getic din aur a fost descoperit la marginea Estică a platoului „Laiu” și recuperat cu începere din 1961.

În componența sa sunt artefacte cu caracter ritualic și apotropaic, obiecte dintre care multe se prezintă și acum în stare fragmentară. Principalul obiect de paradă este coiful de aur de tip mithraic cu diferite reprezentări simbolice, două brățări spiralate (din care una doar în formă fragmentară), un colan și un număr de aplice de harnașament și decorațiuni vestimentare. Lotul de obiecte pe care-l avem astăzi pare a reprezenta partea cea mai însemnată a depozitului originar, nu însă în totalitatea sa. Calitatea aurului din care este fabricat tezaurul este între 18 și 24 de carate.

Între cele 70 de piese ale tezaurului (unele întregi, altele fragmentare), cea mai importantă este coiful (păstrat parțial), lucrat prin ciocănire la rece, din foaie de aur de 24 de carate și ornamentat

Între cele 70 de piese ale tezaurului (unele întregi, altele fragmentare), cea mai importantă este coiful (păstrat parțial), lucrat prin ciocănire la rece, din foaie de aur de 24 de carate și ornamentat „au repousseé” (adică modelat prin percutare interioară destinată a provoca reliefuri). Bogate motive spiralice, cu linii incizate se află pe acest coif getic, alături de alte motive zoomorfe, de animale fantastice înaripate și simboluri solare, foarte des întâlnite în arta geto-dacă, dar și motive geometrice. Înălțimea coifului este de 34.50 centrimetri (cm), are un diametru maxim de 25 cm, diametru la bază de 21 cm și cântărește aproximativ 500 de grame. Având o formă înaltă (mithraică), de calotă la partea superioară și cilindrică la partea inferioară, coiful are o deschidere rectangulară în dreptul feței, fiind prevăzut cu un frontal, două obrăzare și o apărătoare de ceafă.

Tezaurul nu provine dintr-un mormânt princiar getic, ci a fost pur și simplu ascuns. Coiful princiar getic din aur de la Băiceni – Cucuteni, împreună cu acela de la Coțofenești (Prahova) sunt singurele piese de aur de acest gen din lumea geto-daco-tracă. Datarea lor timpurie (sfârșitul secolului V î.Hr.) este impusă tocmai datorită acestui fapt, pentru că precaritatea ulterioară a aurului a dus la apariția cunoscutelor tezaure de argint. Sclipitoarele piese de aur, componente ale Tezaurului princiar getic de la Băiceni – Cucuteni, județul Iași, pot fi admirate în cadrul Muzeului Național de Istorie a României din București, secția Tezaur.