Aurescu cere mai mult ajutor pentru Ucraina. România, țară de tranzit pentru ajutoarele occidentale

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marţi, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniştri ai afacerilor externe, desfăşurată în sistem videoconferinţă, el pledând pentru creşterea asistenţei acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii. Ministrul a precizat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, şi tranzitul a 40 de generatoare achiziţionate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern şi autorităţi locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franţa.

Ministrul român a evidenţiat şi situaţia specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică şi a precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluţii pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum şi asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău.

Aurescu cere mai mult ajutor pentru Ucraina

„Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marţi, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniştri ai afacerilor externe, desfăşurată în sistem videoconferinţă. Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la Bucureşti din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România şi prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe”, anunţă MAE.

Bogdan Aurescu: „Reuniunea fost axată pe evaluarea situaţiei infrastructurii energetice critice a Ucrainei”

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, şi de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, şi s-a desfăşurat în prezenţa ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

„Reuniunea fost axată pe evaluarea situaţiei infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive şi repetate din partea Federaţiei Ruse, respectiv pe stadiul şi perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internaţională pentru a gestiona consecinţele acestor atacuri şi a creşte rezilienţa acesteia la nivel societal. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la Bucureşti în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniştrilor afacerilor externe NATO, format care şi-a dovedit relevanţa în special prin generarea unui schimb constant de informaţii şi coordonarea eforturilor comunităţii internaţionale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei”, mai precizează MAE.

Ministrul Aurescu a subliniat că „atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional umanitar, având obiectivul de a înfrânge rezilienţa societăţii ucrainene, iar comunitatea internaţională democratică nu poate permite acest lucru”.

„Şeful diplomaţiei române a pledat pentru creşterea asistenţei acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii. În ceea ce priveşte asistenţa oferită de România pentru consolidarea securităţii energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, şi tranzitul a 40 de generatoare achiziţionate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern şi autorităţi locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franţa”, se arată în comunicat.

Bogdan Aurescu: „Ministrul român de externe a pledat pentru soluţii sustenabile”

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, şi planificarea unei noi reuniuni a Trilateralei miniştrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei şi Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitaţi şi miniştrii energiei din cele trei state şi în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acţiune pentru dezvoltarea interconectivităţii şi consolidarea securităţii energetice a Ucrainei şi Republicii Moldova, pe termen mediu şi lung.

„Ministrul român a evidenţiat şi situaţia specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce priveşte disponibilitatea şi accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluţii pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum şi asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău. Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluţii sustenabile, mai structurate şi cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina şi întreaga regiune şi a arătat c România va continua să sprijine consistent Ucraina şi cetăţenii săi, în cooperare cu toţi partenerii care împărtăşesc aceleaşi viziuni şi obiective”, menţionează MAE.