Au salarii frumoase, dar totuși pleacă din țară! Șefa Ordinului Asistenților Medicali din Iași dezvăluie motivele pentru care asistenții medicali aleg să lucreze în străinătate

Deși au crescut salariile asistenților medicali din România, aceștia aleg în continuare să plece. Motivul principal nu este salariul, ci mai degrabă epuizarea la care sunt supuși. Totodată, aceștia susțin faptul că în străinătate sunt mult mai apreciați și respectați. Numărul celor care pleacă este uluitor.

Mii de asistenți medicali au părăsit țara de-a lungul anilor, pentru un trai mai bun. Din varii motive, după ce au fost școliți în România, aceștia au ales să profeseze în alte țări. Reprezentanții Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), filiala Iași dezvăluie motivele plecării atâtor asistenți din țară. Printre principalele explicații pentru decizia lor, asistenții au invocat faptul că în străinătate munca lor este mai apreciată, condițiile de muncă sunt mai ușoare, iar medicii îi respectă mai mult. Pe ultimul loc, așa cum evidențiază conducerea OAMGMAMR, sunt salariile. În acest moment, în Iași există 9.300 de asistenți, iar anual se adaugă aproximativ 1.000 de absolvenți ai școlilor private și celor de stat.

În ultimii ani, 1.000 de asistenți au plecat

Statul român investește zeci de mii de euro pentru școlarizarea unui cetățean din clasa întâi și până la absolvirea învățământului superior. Este revoltător faptul că investiția este de multe ori pierdută și asta pentru că, deși se școlesc persoane cu potențial, aceștia sunt nevoiți să părăsească țara din varii motive. În cazul asistenților medicali școliți în România, din anul 2009 și până în prezent, statul român a pierdut numai din județul Iași aproape 1.000 de angajați școliți în țară.

„Asistenții medicali care au plecat din țară au afirmat că pleacă pentru un trai mai bun. Un trai mai bun nu se referă numai la bani, ci și la respectul pe care îl primesc, la statutul pe care îl au, la condițiile de muncă și în ultimul rând la situația financiară. Epuizarea asistenților din sistemul medical românesc, condițiile grele de muncă, efectul burn-out îi determină să plece”, spune Liliana Pintilie președinte OAMGMAMR Iași.

Spitalul de stat versus spitalul privat

Numărul asistenților medicali care decid să plece din țară a scăzut considerabil anul acesta. Dacă în anul 2015, la Iași, s-a bătut recordul și 521 de asistenți medicali au părăsit țara, iată că în anul 2019 doar 85 au plecat. De la an la an, a scăzut numărul persoanelor care decid să plece și asta probabil pentru că salariile din sistemul sanitar de stat au crescut și s-au scos mai multe posturi la concurs.

„Există o discriminare între asistenții medicali din mediul privat și cei din mediul de stat. Deși prestează același tip de servicii, cu același profesionalism și responsabilitate, asistenții medicali din sistemul sanitar privat primesc salariul minim pe economie. În același timp, un asistent medical angajat la un spital de stat primește salariul dublu. Nu este corect ceea ce se întâmplă, nu există egalitate între salariile dintre cele două tipuri de instituții, deși munca asistenților este egală”, mai spune Liliana Pintilie.

În străinătate salariile sunt și de șase ori mai mari

Nici în medicina de familie lucrurile nu sunt roz. Aceștia sunt plătiți cu minimum pe economie, la fel ca asistenții medicali care lucrează în spitalele private. După ani de studiu, un absolvent se trezește cu 1.400 de lei în mână, plus bonuri de masă. Nu este de mirare că mulți vor să plece. În Anglia, de exemplu, un asistent medical cu experiență câștigă aproape trei mii de lire, adică aproximativ 16.500 de lei. În Franța, salariul mediu pentru un asistent medical este 3.500 de euro și poate ajunge și până la 5.000 de euro pentru asistenții cu experiență. În România, salariul maxim pentru un asistent medical cu experiență este de 1.000 de euro, incluzând eforturi uriașe și suprasolicitare. Pentru a ajunge la un asemenea salariu, un asistent va trebui să lucreze toată săptămâna, inclusiv sâmbăta și duminica, plus zilele în care face de gardă.