Aproape 400 de soiuri de grâu pe un singur teren agricol: „Este considerat părintele cerealei pe care fermierii o cultivă” – GALERIE FOTO/VIDEO

Cu ocazia zilei Biodiversității Grâului, care a fost sărbătorită ieri, specialiștii de la Facultatea de Agricultură a Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (USV) din Iași au prezentat peste 380 de cultivare de grâu de pe câmpurile disciplinelor de Ameliorarea plantelor și Genetică, situate la Ferma Ezăreni

Aproape 400 de genotipuri de grâu românesc, englezesc, și nu numai, soiuri ce aparțin genului Triticum, au fost semănate pe câmpurile disciplinelor de Ameliorarea plantelor și Genetică, situate de la Ferma Ezăreni. Aceste soiuri sunt testate în ferma experimentală, fiind rezistente la diferiți factori externi (secetă, apă, sol). Tiberiu Sârbu, unul dintre doctoranzii Facultății de Agricultură, a vorbit despre acest proiect.

„Avem peste 380 de genotipuri, varietăți diferite de grâu, care provin din colecția Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava. Le testăm an de an, pentru a vedea cum se comportă ele în condițiile pedoclimatice din zona Moldovei. Ca obiectiv, în 5 sau 10 ani dorim să obținem și alte soiuri de grâu, hibrid sau altfel”, a declarat dr. Tiberiu Sârbu.

Grâu românesc de calitate

Dr. Tiberiu Sârbu a prezentat, în cadrul evenimentului, un soi de grâu românesc, rezistent la secetă.

„Sunt soiuri românești, englezești, fiecare are câte o denumire, sunt foarte multe. Spre exemplu, avem un soi românesc, o varietate de grâu foarte veche… Este considerat unul dintre părinții grâului pe care îl cultivă fermierii astăzi. Se numește Triticum monococcum sau, mai simplu, Alac. Este bogat în caractere de rezistență la secetă și la majoritatea agenților fito-patogeni, dar și în proprietăți nutritive. Grâul Alac este o cereală păioasă nehibridizată, are un singur bob în spiculeț, iar boabele sale rămân îmbrăcate după treierat. Este mai gustos, se digeră mai ușor”, a menționat dr. Tiberiu Sârbu.

Soiurile de grâu, pretabile pentru agricultura biologică

Ing. șef. Cosmin Molocea a oferit reporterilor BZI detalii despre soiurile care se doresc a fi pretabile pentru agricultura biologică, dar și despre câmpul de la Ferma Ezăreni.

„Noi am amplasat câmpul în condițiile în care să răspundem la eventualele întrebări care pot apărea. Schimbări climatice, politice, economice, de mentalitate… Ca urmare, tot câmpul este amplasat după o tehnologie extrem de simplă, cea mai simplă posibilă. Adică semănat, recoltat. Fără fertilizat, fără tratamente, fără altele. Potențialele soiuri rezultate devin activitatea noastră, ar trebui să fie pretabile și pentru agricultura biologică, cu costuri mici de producție. S-ar putea ca, în funcție din piață, un soi potențial ceva mai mic să fie mai profitabil decât un soi de grâu super intensiv. Cam asta a fost ideea, vom vedea ce va fi”, a declarat ing. șef. Cosmin Molocea.