Analiză specială, legată de economia României și cheltuielile „nesăbuite” ale Guvernului din 2024 realizată de prof. univ. dr. Liviu-George Maha, economist și rectorul Universității „Cuza” din Iași
Analiză specială, legată de economia României și cheltuielile „nesăbuite” ale Guvernului din 2024 realizată de prof. univ. dr. Liviu-George Maha, economist și rectorul Universității „Cuza” din Iași. Aceasta poate fi citită integral, mai jos:
„Ultimele zile au adus în prim plan teme legate de bugetul României și deficitul bugetar, acestea fiind abordate mai ales în cadrul dezbaterilor referitoare la măsurile de austeritate prevăzute de așa-numita „ordonanță trenuleț”. În acest context, cred că este necesară o clarificare de ordin conceptual privind deficitul bugetar, dar și cu caracter metodologic în ceea ce privește măsurarea acestuia.
Astfel, o definiție simplă a deficitului bugetar face trimitere la situația în care cheltuielile totale ale statului depășesc veniturile totale ale acestuia. Diferența dintre cheltuielile bugetare (mai mari) și veniturile bugetare (mai mici) trebuie acoperită de stat din alte surse. Auzim la știri că deficitul bugetar estimat pentru anul 2024 se apropie de 9% din Produsul Intern Brut (PIB). Ce ar însemna acest lucru?
Pentru a exemplifica, voi folosi datele aferente anului 2023, așa cum sunt prezentate pe pagina web a Ministerului Finanțelor:
– PIB (valoarea tuturor bunurilor și serviciilor destinate consumului final produse în România în anul 2023): 1.583,5 mld. lei;
– Venituri totale (bugetul general consolidat din 2023): 521 mld. lei (statului îi revin doar 32,9% din PIB).
Presupunem că avem un deficit bugetar de 9% din PIB, adică de 142 mld. lei. Cât reprezintă acesta ca pondere în totalul veniturilor statului? Peste 27%. Cu alte cuvinte, statul a cheltuit în anul 2024 cu peste 27% mai mult decât a colectat ca venituri.
Aceasta ar fi o exprimare onestă atunci când ne propunem să evaluăm politica bugetară. Raportarea deficitului bugetar la PIB, care are semnificație economică și este importantă pentru cei care iau decizii privind politicile economice (dar este total irelevantă pentru opinia publică), ambiguizează demersul și micșorează artificial mărimea acestuia”, a postat analiza, pe pagina sa de Facebook, prof. univ. dr. Liviu-Georg Maha, economist și rector al Universității”Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași.