Am testat pepenii galbeni comercializați în piețele din Iași! Cei care consumă fructele de sezon vor fi uimiți de rezultate

Reporterii BZI au testat pepenii galbeni comercializați în piețele din Iași, fiind unele dintre cele mai căutate fructe de sezon. Testele arată că depășesc cantitatea de nitrați acceptată, astfel că nu sunt buni pentru consum

Reporterii BZI au testat pepenii comercializați în piețele Nicolina și Alexandru cel Bun cu un aparat special care indică nitrații din fructe și legume. Aceștia au verificat pepeni roșii, care provin din comunele Probota și Golăiești, din Iași și Galați. Piețele abundă de fructe din comunele Probota, Victoria, Bivolari și Golăiești. Chiar dacă vânzătorii din piețele din Iași au dat asigurări că pepenii sunt gustoși și de calitate, rezultatele testelor îi contrazic. Toți pepenii testați arată că depășesc norma de nitrați pe kilogram. Astfel, rezultatul testului pentru pepenele galben de Probota, achiziționat din Piața Nicolina, de la producător, arată depășiri. Astfel, are 650 mg/kilogram, deși limita este de 90 mg/kilogram. Mesajul apărut pe aparatul care testează nitrații este „excessive nitrate content suggests product is unsafe”, deci nu este bun pentru consum. Mesajul este afișat pe un fundal roșu, pentru a atrage atenția asupra pericolului.

Pepenii galbeni din piețele din Iași, testați cu aparatul, au depășiri la nitrați

De asemenea, la pepenele galben achiziționat din Nicolina, care este din Golăiești, Iași, testul arată depășiri mari, de 800 mg/kilogram, deci de nouă ori mai mari decât limita normală. La pepenele de Galați, comercializat în Piața Nicolina, sunt depășiri mari. Aparatul arată că sunt 680 mg/kg, mult mai mult față de limita de 90 mg/kg. Potrivit specialiștilor din cadrul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Iași, nitrații (azotații) si nitriții (azotiții) se folosesc pe scară largă, ca aditivi (E-uri), în industria alimentară, deși s-a demonstrat toxicitatea lor.

„Nimeni în țara noastră sau în oarecare altă țară nu poate testa tot ce se crește și se vinde la piețe și în magazine. Acest lucru este fizic imposibil. Nitraţii se acumulează în plante neuniform, cantitatea lor fiind schimbătoare: în frunze procentul lor e mai redus, iar în tulpină – mai mare. Cantitatea maximă de nitraţi se acumulează în acele părţi ale plantelor care sunt mai aproape de rădăcină. Frunzele mărarului, ale pătrunjelului conţin cu 50-60 la sută nitraţi mai puţin decât tulpinile acestor plante, frunzele verzii roşii – cu 70 la sută mai puţin decât cotorul”, explică specialiștii din Iași.

Pepenii roșii din piețele din Iași au depășiri la nitrați.

Cât de tare afectează organismul uman consumul de produse cu nitrați?

Specialiștii mai spun că cercetările au arătat dependenţa strânsă dintre conţinutul de nitraţi din soluri, apa freatică, legumele şi fructele cultivate pe diferite soluri – totul depinde de nivelul de aplicare şi de durata de supradozare a îngrăşămintelor cu azot, de textura solului, de natura plantelor şi de condiţiile meteorologice (nebulozitate, temperatură, umiditate).

„Cantitatea de nitraţi în producţie depinde nu numai de dozele îngrăşămintelor azotate, dar şi de termenele încorporării lor, de perioada semănatului, de durata zilei, de condiţiile iluminării. De exemplu, pe sectoarele aflate la umbră şi în cazul semănăturilor dese, conţinutul de nitraţi este mai mare. Nitraţii pot pătrunde în apele subterane la o mare adâncime. Prezintă pericol nu nitraţii ca atare (NO3), ci nitriţii (NO2) care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului şi al animalelor, precum şi în cazul păstrării îndelungate a produselor de origine vegetală. În afară de nitriţi, o influenţă nocivă asupra organismului exercită aminele secundare şi nitroaminele. Toate aceste combinaţii, aflându-se în cantităţi mai mari decât dozele admise în apa potabilă sau în produsele proaspete (mai ales, în culturile legumicole), provoacă distrugerea hemoglobinei în sânge, formându-se, totodată, metahemoglobina. Ultima e deosebit de periculoasă pentru copii (boala albastră a copiilor sau cianoza) şi pentru animalele tinere. Nitrozaminele şi nitrozamidele exercită o acţiune cancerigenă, mutagenică şi toxică asupra embrionului. Doza maximă de nitraţi inofensivă pentru om este de 5 ml la 1 kg din masa corpului”, explică specialiștii DSVSA Iași.

Roșiile din piețele din Iași nu au nitrați. Pe de altă parte, pepenii galbeni din piețele din Iași, testați cu aparatul, au depășiri la nitrați.