Am putea rămâne fără hârtie igienică moale după ce Rusia nu mai exportă mesteacăn

Războiul din Ucraina trece într-o altă etapă. Hârtia igienică moale ar putea fi doar o frumoasă amintire după ce Rusia nu mai exportă mesteacăn, arbore din care se face acest tip de hârtie igienică.

Este panică mare în industria celulozei după ce Rusia a interzis exporturile de mesteacăn, un lemn din a cărui fibre se face hârtia igienică moale. Hârtia se va mai regăsi în rafturile supermarketurilor dar va avea un preț care nu va mai fi la îndemâna oricui, avertiează specialiștii.

Fără hârtie igienică moale? Rusia nu mai exportă mesteacăn

În timpul pandemiei s-a creat o isterie în ceea ce provește aprovizionarea cu hârtie igienică moale, hârtia igienică a fost raționalizată, iar în Australia au fost ziare care tipăreau mai multe pagini albe pentru a le oferi cetățenilor soluții la probleme. Totuşi, situaţia din aceste momente este diferită pentru că nu există doar o îngreunare a lanţului de aprovizionare ci o penurie de materie primă care stă la baza producerii celulozei. Așadar, Rusia a interzis exportul de mesteacăn, ca o răzbunare la sancțiunile Occidentului, iar acest lucru duce la o regândire a industriei.

În date concrete, cercetătorii lucrează de zor la noi formule de hârtie igienică ce să ofere confortul de odinioară. De exemplu, producătorul finlandez Stora Enso Oyj, susţine că specialiștii firmei lucrează la schimbarea rețetei care cuprinde mai puțin mesteacăn. Asta înseamnă că hârtia va fi mai aspră şi mai scumpă decât cele de până acum. Oamenii vor plăti mai mult pentru o hârtie igienică de o calitate inferioară. Cu toate că problemele par să fie, la o primă vedere, unele irelevante, ele sunt extraordinar de mari. Așadar, vorbim despre o industrie de sute de miliarde de dolari care suferă din cauza lipsei de mesteacăn. Asta înseamnă posibile concedieri, scumpiri enorme și nemulțumiri în rândul utilizatorilor.

Finlanda și Suedia sunt primii doi producători de celuloză din Europa. Celuloză este folosită și pentru şervetele sau alte mărfuri sanitare. În Finlanda, 10% din lemnul pentru celuloză provenea din Rusia. Analiștii estimează că, de pe piața de profil ar putea să dispară peste 1 milion de tone de celuloză ceea ce înseamnă o creștere a prețului materiei prime. Până în aceste momente, costurile celulozei au crescut cu 45%.

Criza europeană de celuloză duce la căutarea altor piețe

Pentru că celuloza se găseşte greu pe piața europeană, marii producători se reorentează către alte piețe. Criza actuală se va extinde până în a doua jumătate a anului viitor, conform analiștilor din domeniu. Analistul Rafael Barcellos consideră că prețurile vor putea scădea doar dacă fabricile din Chile și Uruguay vor fi construite și vor începe să livreze materie primă. Ca și goana după cărbune, Europa se îndreaptă către piețele ex-europene, iar producătorii din Brazilia explică faptul că cererea este mai mare decât oferta:

„Cumpărătorii solicită prea mult din partea noastră”, a declarat Leonardo Grimaldi, care supraveghează vânzările brute de celuloză la Suzano din Brazilia, cel mai mare producător din lume.

Una peste alta, nu sunt singurele domenii la care Europa suferă enorm după ce a decis să aplice sancțiuni împotriva Rusiei. Poate cel mai lovit domeniu este cel al energiei, după ce Rusia a decis să sisteze exporturile de gaze naturale prin conductele sale. Așadar, cetățenii ar putea să rămână, pe lângă gaze, și fără hârtie igienică moale, lucru care ar crea un disconfort în plus.