Aici au locuit și au început afacerile unii dintre bogații Iașului. Acum, casele au ajuns într-o stare deplorabilă și sunt ocupate de persoane supravegheate permanent de polițiști – GALERIE FOTO

Acest loc, aflat la doar câțiva kilometri de municipiul Iași, este celebru în toată România, dar și pe plan mondial! Teribil este că, tocmai locul unde aveau case mari bogătași și era o activitate comercială spectaculoasă, a ajuns o ruină! Mai mult, ceea ce se petrece acum acolo este de-a dreptul incredibil. Totul este într-o stare deplorabilă, imobilele puține care au rămas de acum peste un secol par încremenite în timp și stau să cadă. Aici, până la Al Doilea Război Mondial, au locuit evrei care au emigrat la sfârșitul secoului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea

Într-un loc, aflat la doar câțiva kilometri de municipiul Iași, ceea ce se petrecea acum peste un secol atrăgea mii și mii de oameni. Pe amplasamentul actualului oraș Podu Iloaiei a fost o confluență a mai multor moșii delimitate de râurile Bahlui și Bahlueț, cel din urmă având albia aproape de intersecția Străzii Traian cu vechea Stradă Carol sau Scobâlțeni, nume ce vine de la moșia ce era dincolo de râu. Acum, totul a ajuns o ruină, imobilele puține care au rămas de acum peste un secol par încremenite în timp și stau să cadă. Aici, până la Al Doilea Război Mondial, au locuit evrei care au emigrat la sfârșitul secoului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în actualul oraș Podu Iloaiei.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea, în vremea generalului Constantin Palade, au fost restabilite cele 16 paragrafe ale acordului, cu privire la taxe și permisiuni dintre proprietar și evrei. Acest acord stabilea că evreii au voie să-și afișeze marfa doar în fața casei pentru a nu plăti taxa, ceea ce a dus la o arhitectură specifică de stradă evreiască. Tot în acest acord se prevedea că evreii nu au dreptul de a se ocupa cu agricultura, ocupație exclusivă a românilor. Vechile case evreiești, unde locuiau mari bogătași, sunt lăsate în paragină, în fosta mahala evreiască de pe actuala stradă Traian și unde noii proprietari sunt etnici rromi. Ei au venit din zona comunelor Sinești și Osoi.

„Eu locuiesc de mic în această mahala, dar nu am mai prins evrei. Au venit vreo doi, după 1990, să vadă casele și proprietățile înaintașilor lor și cam atâta… Au plecat cu toții după Al Doilea Război Mondial. Casele lor le-au luat alții, sunt rromi veniți din localitățile Sinești (sat Osoi). Toți îs românizați, nu mai păstrează tradițiile și organizarea lor. Totul e lăsat în paragină, ăștia din zonă se bat între ei, stau cu zilele la stradă, nu fac mare lucru… Mai pleacă prin străinătățuri, dar cred că și acolo ca să facă tot felul de grozăvii…”, spune un locuitor din zonă.

Fosta mahala evreiască din Podu Iloaiei, loc de intens comerț cu produse alese și unde trăiau mari afaceriști, zace în mizerie și dată uitării

Fosta mahala evreiască din Podu Iloaiei, loc de intens comerț cu produse alese și unde trăiau mari afaceriști, zace în mizerie și dată uitării. Aceasta este amplasată pe partea estică, delimitată de Bahlui și unde erau moșiile Totoiești și cea a lui Palade. Aici au fost arendate terenuri pentru evreii care au emigrat, fugăriți fiind de războaiele dintre prusaci, austrieci și poloni. Politicile fiscale din Țările Române erau prielnice dezvoltării de schimburi comerciale. Din documentele fiscale, la începutul secolului al XIX-lea, hanul din Podu Iloaiei care aparținea generalului Constantin Palade a fost arendat unui evreu. Aici, timp de peste un secol, totul era înfloritor. Evreii derulau un comerț intens, cu produse alese.

În apropiere se află și gara, iar drumurile din areal legau importante rute de tranzit (pentru călători și mărfuri), în întreaga Moldovă. Acum, vechile case evreiești și unde locuiau mari bogătași sunt lăsate în paragină, în fosta mahala evreiască de pe actuala stradă Traian. Noii proprietari sunt etnici rromi. Ei au venit din comuna ieșeană Sinești (sat Osoi). Până acum ceva timp, nici strada nu era asfaltată. Cu toate acestea, peisajul este unul dezolant, fiind un loc rău famat. Aici au intervenit autoritățile în forță pentru a sălta un grup de indivizi care se ocupau cu traficul de persoane. Apoi, cei care sunt actualii locuitori, în mare parte nu au locuri de muncă. În plus, alții pleacă cu lunile în străinătate și, cel mai probabil, „se ocupă” cu „treburi” ilegale.

Totul se întrerupe brusc în 1941! Două garnituri de tren, pline cu evrei, au pornit spre Călărași și spre Podu Iloaiei. Ce a urmat a îngrozit o lume întreagă

De reamintit că, destinul selectei mahalale din Podu Iloaiei a fost frânt brusc! Asta în anul 1941, imediat după intrarea României în război împotriva fostei Uniunii Sovietice. Pe fondul situației teribile create de bombardamentele rușilor asupra Iașului, s-a luat decizia deportării evreilor din Iași în sudul țării. Atunci s-au savârșit abuzuri și crime inimaginabile, istoricii estimând că în jur de 15.000 de evrei au fost uciși în 28-29 iunie 1941. În desfășurarea acelor criminale vremuri se distinge tragicul moment în care două garnituri de tren, pline cu evrei, au pornit spre Călărași și spre Podu Iloaiei.

Condițiile inumane de transport – vagoane de animale, cu ferestrele obturate – la care s-au adăugat, supraaglomerarea, căldura de sfârșit de iunie, lipsa apei și a hranei, au făcut ca mulți dintre cei îmbarcați în aceste „trenuri ale morții” să nu mai ajungă la destinație. Cimitirul evreiesc din Podu Iloaiei stă mărturie crimelor sadice petrecute atunci. Din păcate, în oraș nu mai locuiește niciun evreu în zilele noastre. Se estimează că mai mult de 2/3 dintre evreii îmbarcați în trenul care trebuia să ajungă la Podu Iloaiei au murit pe drum, în acel 29 iunie 1941. Rolul comunității evreiești în istoria și dezvoltarea orașului Podu Iloaiei a fost unul major, timp de mai bine de 100 de ani.