Afecțiunea pentru care nu se acordă concediu medical în România!
Mulți angajați vor să știe care este afecțiunea pentru care nu se acordă concediu medical în România! Deși există o adevărată ,,epidemie” în rândul salariaților români, nu mulți angajatori oferă un concediu medical celor afectați. Iată ce prevede legislația din Codul Muncii.
Afecțiunea pentru care nu se acordă concediu medical în România!
O nouă afecțiune face ravagii în rândul salariaților români. Este vorba despre burnout, care nu este recunoscut ca afecțiune profesională. Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, emoțională și mentală, care apare din cauza stresului prelungit, mai ales în contextul muncii. Deși în România este o ,,epidemie” de burnout în rândul salariaților români, legea nu pevede ca aceștia să aibă concediu medical pentru această afecțiune. Legislația obligă angajatorii să asigure un mediu de lucru sigur din punct de vedere fizic și emoțional, conform Codului Muncii, însă angajatorii nu sunt obligați să acorde concediu medical.
Cazurile de burnout au înregistrat o creştere masivă în contextul pandemiei de COVID-19 şi a izbucnirii războiului dintre Rusia şi Ucraina, iar România ocupă poziţii îngrijorătoare în clasamentele referitoare la stres. În România, stresul profesional nu este încă reglementat în prevederile privind sănătatea şi securitatea în muncă.
Conform specialiştilor, recuperarea după burnout poate fi un proces complex şi de durată pentru că afectează performanța la locul de muncă. Aproximativ 48% dintre români se simt suprasolicitaţi la muncă, iar 38% sunt afectaţi de burnout. Printre simptomele frecvente se numără oboseala (36%), iritabilitatea (32%), incapacitatea de a se relaxa acasă (30%) şi timpul redus petrecut cu familia (32%).
Cea mai încălcată lege din Codul Muncii
Regula care nu este respectată de toți angajații din România este cea privind durata maximă a timpului de muncă. Legea muncii impune un repaus săptămânal minim de 48 de ore consecutive și reglementează structura săptămânii de lucru, stipulând că aceasta trebuie să includă cinci zile lucrătoare urmate de două zile de odihnă. Orele suplimentare necesită acordul prealabil al salariatului, lucru adesea ignorat de angajatori. În plus, legea prevede ca munca suplimentară să fie compensată cu timp liber plătit în următoarele 90 de zile, însă angajatorul poate opta pentru plata unui spor, ignorând astfel obligația de a acorda timpul liber compensatoriu.
O altă lege care va intra în curând în vigoare va obliga firmele să afișeze veniturile pe care le oferă în anunțurile de angajare. Angajatorii au început să afişeze venitul pe care îl oferă în anunţurile de angajare. Candidații sunt mulțumiți pentru că știu de la început cât vor câștiga. Uniunea Europeană a stabilit că, până la jumătatea anului 2026, grilele salariale vor fi la vedere. Mai mult, angajații vor putea să solicite informaţii despre veniturile colegilor. Măsura are scopul de a reduce discrepanțele salariale foarte mari.
Codul Muncii din România stabilește obligații clare pentru angajatorii care își plătesc salariații în numerar. Remunerația este elementul principal care trebuie precizat în contractul de muncă. Patronilor le revine obligația să stipuleze clar valoarea salariului, data plății, informații privind efectuarea plății și modalitatea de plată. Angajatorii au obligația de a arhiva statele de plată și alte documente justificative exact ca în cazul actelor contabile. În același timp, spre deosebirile de salariile livrate pe card, unde nu mai este nevoie de nici o dovadă, patronii sunt sfătuiți să pună angajații să semneze statele de plată odată cu ridicarea salariului.
În ultimii 2 ani, tot mai mulți angajați se confruntă cu o problemă la locul de muncă. Este vorba despre afecțiunea numită burnout, însă nu este recunoscută ca afecțiune profesională și nu se acordă concediu medical.