Adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri. Guvernul României nu are un răspuns clar, transparent și convingător

Diplomația, președinția și guvernul României trebuie să-și asume un răspuns clar, transparent și convingător, fără ascunzișurile obișnuite, atât în ceea ce privește Canalul Bîstroe, cât și în chestiunea minorității de limbă română din Ucraina.

Ambiguitatea în dimensiunea ei tradițională nu mai poate da randament, fiindcă ecuația internațională nu lasă loc de jocuri la două capete. România fie negociază cu discreție nemulțumirile pe care le are, explicând apoi public situația, fie se lansează într-un scandal care alimentează sentimentele anti-ucrainene și, indirect, propaganda rusă.

Românii sunt cât se poate de iritați de lipsa de răspundere în ceea ce privește Canalul Bîstroe

Românii sunt cât se poate de iritați de ambiguitatea, de lipsa de răspundere și patriotism față de țara aceasta. Oamenii simt faptul că pare că politicienii din România sunt dușmanii țării. În loc să ofere răspunsuri clare și coerente, ei se ascund, se fofilează, nu au idei și nici puncte de vedere în ceea ce privește Canalul Bîstroe.

Este război, simțim și înțelegem, însă, ce se întâmplă cu România? Dacă ucrainenii vor să facă lucrări pe Canalul Bîstroe, fac. Dacă americanii, francezii, vor câte ceva din România sau să facă ceva în această țară, se întâmplă. Dacă austriecii au vrut gaz, s-a făcut. În ce țară trăim? Oamenii nu mai au nici măcar glas și nici curaj pentru a avea puncte de vedere, deoarece, din punct de vedere al democrației, suntem înapoi în anii ’80 ai lui Ceaușescu.

Victor Negrescu a cerut Comisiei Europene să răspundă planului prezentat la Bruxelles de Ucraina

Zilele trecute, eurodeputatul social-democrat, Victor Negrescu a cerut Comisiei Europene să răspundă planului prezentat la Bruxelles de Ucraina pentru introducerea brațului Chilia și a canalului Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport, iar această solicitare a Kievului ar cuprinde, potrivit eurodeputatului român, și dragarea canalului Bîstroe, o chestiune disputată în ultimii zece ani de Ucraina și România.

Adina Vălean, comisara pentru Transporturi a UE a confirmat vineri, 17 februarie că a primit o cerere a Ucrainei, dar numai în ceea ce privește brațul Chilia.

Ea a explicat că trecerea Chiliei în rețeaua transeuropeană „nu poate fi decisă unilateral nici de către Ucraina, nici de către Comisia Europeană”, adăugând că e nevoie de acordul României, iar „România a trimis un răspuns în care își afirmă obiecțiile”.

Vălean a argumentat că „ar fi un lucru periculos să transformăm Brațul Chilia într-o arteră principală de transport”, deși a admis că există „o nevoie extraordinară de utilizare a Dunării pentru coridoarele solidarității, (…) iar pe Brațul Sulina circulă în momentul de față numai opt vapoare pe zi și ar fi nevoie de 30, dar asta se rezolvă prin alte tipuri de mecanisme, nu trebuie acum să schimbăm geografia”.

Adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri

Tot vineri, ministerul Infrastructurii din Ucraina preciza, într-o postare pe Twitter, că adâncimea Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării. Adică pe acest canal ar putea naviga în viitor nu doar ambarcațiuni fluviale, ci și maritime, ceea ce contravine convențiilor internaționale.

Ambasada Ucrainei la București spusese, însă, cu o zi înainte că lucrările de dragare pe canalul Bâstroe, „sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

Această precizare pare depășită, dar ea venea să-l contrazică pe ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cel care a aprins scânteia noului scandal declarând miercuri, 15 februarie că „există semnale că în acest moment sunt lucrări de dragare pe Bîstroe”, sugerând că lucrările inginerești ale Ucrainei ar avea efecte grave asupra ecosistemului Deltei Dunării.

Potrivit Convenției de la Espoo (Finlanda), Ucraina n-ar trebui să adâncească cele două brațe ale Dunării, Chilia și Bîstroe, fără acceptul României, dacă în acest fel s-ar deregla mediul înconjurător. Ministerul de Externe de la București a reamintit recent că inclusiv anul trecut a notificat Comisia Europeană şi autorităţile ucrainene că România nu e de acord cu propunerea de includere a braţelor Chilia şi Bâstroe ale Dunării în reţeaua transeuropeană de transport – propunere a cărei realizare este urmărită de Ucraina încă din anul 2014 – întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigaţie realizat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internaţional aplicabile, inclusiv şi mai ales reglementările în materie de protecţie a mediului. Nu e clar dacă au existat negocieri și discuții aprofundate ale diplomaților români cu cei ucraineni pe acest subiect sau dacă totul a fost lăsat în suspensie.

Jocuri politice: PSD și PNL ar vrea să joace pe cartea patriotismului

PSD și PNL ar vrea să joace pe cartea patriotismului problemele apărute în relația cu Ucraina, numai că jocul le depășește. Social-democrații au rostogolit cât au putut subiectul pentru a demonstra că România e pusă în pericol de Ucraina, că ministrul de Externe, susținut de liberali ar fi în offside și că PSD ar fi singurul interesat de salvarea țării. Tăcerea premierului Nicolae Ciucă și a președintelui Klaus Iohannis dă apă la moara naționalismului de care se folosește Rusia în propaganda ei neobosită.

Canalul Bîstroe devine o capcană pentru PNL, fiindcă nici nu-i va putea convinge pe cei care s-au decis să meargă pe mâna AUR să se răzgândească și nici nu-i va mai putea păstra ca votanți pe cei care cred că prioritatea țării nu e să se bată zgomotos cu Ucraina, când această țară e nevoită să țină piept armatei rusești.

Premierul și primul ministru ar fi trebuit deja să fi discutat cu partea ucraineană și cu UE, să fi primit asigurări că Delta nu e în pericol și să explice țării că își asumă promisiunile făcute de Kiev și de Bruxelles în acest sens, iar prioritatea României e să ajute Ucraina să treacă peste tragedia în care se află. Altminteri, canalul Bîstroe devine o capcană pentru România într-un moment în care e mai importantă păstrarea azimutului, decât bătălia politică și competiția pentru voturile de anul viitor.