Acidoza metabolică. De ce factori este provocat dezechilibrul acido-bazic?
Acidoza metabolică este un dezechilibru acido-bazic caracterizat printr-o scădere a concentrației de bicarbonat în raport cu un conținut normal sau crescut de acizi plasmatici. Principalele caracteristici sunt o scădere a pH-ului sângelui arterial la 7,35 sau mai puțin. De asemenea, apariția unui deficit de baze alcaline mai mare de -2 mmol/litru și o presiune parțială normală sau crescută a dioxidului de carbon.
Se manifestă clinic prin deprimarea miocardului, a centrului respirator, scăderea sensibilității la catecolamine. Diagnosticată prin examenul de laborator al stării acido-bazice. Tratamentul specific este o perfuzie de soluții tampon. Acidoza metabolică sau acidemia este o afecțiune asociată cu modificări ale activității proteinelor importante din punct de vedere biologic pe fondul deplasării acidității balanței acide. Ea se dezvoltă în boli somatice grave, în unele intoxicații, șocuri de orice origine.
Acidoza metabolică. Prin ce se caracterizează această afecțiune?
Acidemia moderată nu este însoțită de simptome clinice. Atunci când cauza insuficienței este eliminată, starea normală a mediului intern se restabilește fără intervenție medicală. Acidoza severă necesită tratament într-o unitate de terapie intensivă, din cauza riscului ridicat de accidente respiratorii și cardiovasculare.
Pacienții necesită o monitorizare hardware constantă a semnelor vitale, prelevarea zilnică și uneori din oră în oră de sânge pentru teste de laborator. Acidemia este cauzată de hiperproducția sau de excreția redusă de acizi și de excreția crescută de componente alcaline din sânge.
Acidoza metabolică apare în toate cazurile de șoc, de moarte clinică și de boală post-resuscitare. În plus, patologia se poate dezvolta într-o multitudine de procese patologice terapeutice și chirurgicale. În funcție de afecțiunea de bază, acidifierea se poate datora lactaților sau corpilor cetonici.
Simptomele provocate de boala. Prin ce se face simțită boala?
Varietățile compensate sau subcompensate sunt asimptomatice. Hiperventilația compensatorie apare atunci când există o deficiență de hidrogen mai mare de -10 și un indice de hidrogen sub 7,2. Aceasta ia forma unei respirații profunde și lente. Pe măsură ce pacientul se decompensează, se dezvoltă respirația Kussmaul.
Acidoza cronică la copii duce la întârzieri de creștere și dezvoltare. Alte semne clinice depind de patologia de bază. Pot fi prezente diaree, mâncărimi ale pielii, poliurie, tulburări de vedere și amețeli. Există antecedente metanol sau etanol, diabet zaharat, tulburări intestinale, insuficiență renală cronică.
Tulburările metabolice severe potențează hipotensiunea arterială. Răspunsul la administrarea de amine presoare este redus sau absent. Sunt evidente contractilitatea miocardică redusă, tahiaritmia compensatorie. Hiperkaliemia plasmatică pe fond de insuficiență renală determină fibrilație atrială.
Tratamentul disconfortului. Ce terapii prescriu medicii pentru ameliorarea disconfortului?
Sunt prezente semne de conducere atrioventriculară. Pacienții se plâng de dureri toracice, palpitații și dificultăți de respirație. La examenul obiectiv, pielea este palidă sau cianotică, rece la atingere, pulsul este aritmic, de umplere slabă și tensionat, respirația este profundă, grea și zgomotoasă. Se poate dezvolta encefalopatie.
În formele decompensate ale bolii, corecția se realizează prin perfuzie de bicarbonat de sodiu intravenos. În alte cazuri nu se folosesc soluții tampon. Lactasolul, care este metabolizat în ficat pentru a forma HCO3, poate fi transfuzat. Echilibrul electrolitic se restabilește prin perfuzie de disol, acesol, trisol. Transfuzia de proteine este indicată în cazul hipoproteinemiei. Normalizarea proceselor oxidative din țesuturi se realizează prin prescrierea de complexe multivitaminice, acid pantotenic și pangamic.
Insuficiența respiratorie provocată de acidoza metabolică este o indicație pentru transferul pacientului la ventilație pulmonară artificială, funcția renală redusă necesită hemodializă. În cazul în care TA este scăzută, se administrează vasopresoarele cu ajutorul unui aparat. Fibrilația ventriculară este tratată cu impulsuri electrice și masaj cardiac indirect.