Acești români primesc pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale

Un număr de 423.532 de persoane beneficiau, în luna martie 2024, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Cel mai mare număr de persoane se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizaţii conform D.L. nr. 118/1990 – privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv 186.015. Indemnizaţia medie era de 1.544 lei.

Câți români primesc pensii și indemnizații prevăzute de legi speciale

Un număr de 16.927 de persoane beneficiau de o indemnizaţie medie de 945 lei, conform Legii nr. 49/1991 şi Legii nr. 44/1994 – privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, şi 66.682 de persoane erau beneficiare de indemnizaţii conform Legii nr. 189/2000 – privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 878 lei.

În ceea ce priveşte beneficiarii de indemnizaţii conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceştia erau în număr de 47.299, suma medie plătită fiind de 83 de lei.

Beneficiarii de indemnizaţii cf. Legii nr. 341/2004 – recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 erau în număr de 12.817, aceştia primind o sumă medie de 2.162 lei.

De asemenea, în martie 2024, erau înregistraţi 574 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artişti, indemnizaţia medie fiind de 345 lei, 14.017 beneficiari de indemnizaţii conform Legii 8/2006 – Uniuni de creaţii, cu o indemnizaţie medie de 1.916 lei, şi 79.201 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soţ Supravieţuitor, cu o indemnizaţie medie de 128 lei.

Ce urmează în 2025?

Pensiile de serviciu, așa-numitele pensii speciale, au fost introduse la finalul anului 1990, doar pentru magistrați. Scopul a fost acela de a recompensa judecătorii și procurorii pentru serviciul public și riscul asumat în carieră. Apoi, sistemul s-a tot extins și pentru alte categorii profesionale. În România există nouă legi speciale care reglementează pensile de serviciu, iar persoanele care beneficiază de aceste prevederi primesc pensie mai mare decât pensia medie din sistemul public de pensii, care este calculată pe baza salariului mediu brut pe economie. De pensie specială beneficiază și peste 700 de parlamentari. De departe, însă, din toate aceste categorii profesionale, cele mai mari pensii de serviciu sunt ale magistraților.

Profesorul doctor Mircea Coșea a vorbit, într-un interviu la Gândul Exclusiv, despre acest subiect și despre posibilitatea de a diminua decalajul major între anumite pensii speciale cu cuantum extrem de ridicat, cum sunt cele ale magistraților, și restul pensiilor din societate.

“Ce înseamnă pensia mea? Înseamnă că cineva tânăr de acuma lucrează pentru mine, așa cum eu am lucrat pentru cineva mai bătrân decât mine. Banii pe care eu i-am dat la pensie nu sunt într-un sertar și se iau de acolo. Nu, ei se rulează. Or, cei tineri din România nu mai sunt! Noi avem șase milioane de oameni tineri care sunt în străinătate, dar rudele lor în vârstă sunt în România”.

“Pensiile speciale se pot impozita”

Întrebat dacă se va găsi o soluție pentru ca acest decalaj de cel puțin trei la unu – adică e nevoie de trei oameni care muncesc pentru plata unui singur pensionar din galeria “specialilor” din magistratură -, profesorul universitar doctor în economie Mircea Coșea a dat un răspuns dezarmant:

Nu se va găsi, nu pentru că nu se vrea, nu se poate! Aici nu este economie, este politică. Pe timpul «Statului paralel» – mă rog, așa se numea atunci -, justiția a fost folosită ca o armă politică, a fost transformată în armă politică și avem atâtea cazuri. Această armă politică beneficiază de informație și beneficiază de o situație care e caracteristică actualei clase politice, și anume o poate șantaja, pentru că toată clasa politică are, cum se zice, schelete în dulap, toți sunt, într-un fel sau altul, culpabil de ceva. (…) Deci, va trebui să fie o altă clasă politică, o altă magistratură. E foarte greu, dar se poate face altceva. Se poate impozita.”