Acatistul Sfântului Haralambie: Cum să te rogi pentru tămăduirea bolilor grave – VIDEO

Sfântul Haralambie, care este prăznuit anual pe data de 10 februarie, a fost unul dintre cei mai mari făcători de minuni și tămăduitori de boli grave. Acatistul Sfântului Haralambie poate face minuni dacă este rostit cu credință.

Acatistul Sfântului Haralambie este, de asemenea, unul foarte puternic, fiind capabil de mari minuni și tămăduiri ale unor boli dintre cele mai grave.

Sfântul mucenic Haralambie este cunoscut și ca fiind apărător împotriva ciumei și a foametei. În Acatistul închinat lui se spune: „Bucură-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete!”.

Cine a fost Sfântul Haralambie

Sfântul Haralambie este cel mai bătrân mucenic dintre cei prăznuiți de creștini, trâind 113 ani. Haralambie a fost preot în cetatea Magnezia din provincia romană Asia Minor, în Turcia de azi și a trăit în secolul al II-lea.

A propovăduit Evanghelia lui Hristos și a ajutat comunitatea creștină din Magnezia. Haralambie a fost hirotonit episcop al Magneziei și al împrejurimilor acestui oraș.

În timpul domniei împăratului Septimiu Sever (193-211), prigoana creștinilor a atins apogeul. Guvernator al cetății Magnezia din Asia Mică a fost numit Lucian. Acesta a fost supărat de faptul că Haralambie reușise să convertească foarte mulți păgâni la creștinism și a dispus ca episcopul Haralambie să fie arestat și torturat pentru a-și renega credința. Văzând că sfântul rabdă durerile, doi soldați care îl păzeau, Porfirie și Vaptos au mărturisit credința lor în Hristos, dar au fost omorâți pe loc. La fel, alte trei femei care au văzut puterea sfântului de a îndura chinurile, L-au lăudat pe Hristos și au fost și ele imediat martirizate.

Cuprins de ură, Lucian a vrut chiar el să-l tortureze pe Haralambie, dar se spune că mâinile i-au căzut ca secerate de sabie, rămânându-i atârnate de corpul sfântului. Atunci, l-a scuipat în față pe sfânt, dar gura i s-a strâmbat și i s-a întors la ceafă. Disperat, acesta l-a implorat pe sfânt să-l salveze cu rugăciunile sale. Haralambie s-a rugat pentru Lucian, care s-a vindecat pe loc.

Aceste minuni l-au determinat pe Lucian să treacă la creștinism alături de alți soldați. Au urmat mai multe minuni făcute de Haralabie, care a vindecat niște bolnavi, redarea vederii unui orb, și chiar învierea unor morți.

Împăratul Septimiu Sever, sfătuit de Prefectul Crispus al Antiohiei, a decis condamnarea la moarte a lui Haralambie, prin decapitare, în jurul anului 202. Fiica împăratului, Galinia, care trecuse la creștinism, a îngropat trupul martirului cu multă onoare.

Moaște ale Sfântului Haralambie se găsesc și în județul Iași

Moaștele Sfântului Haralambie (un fragment din craniul său) se află în biserica din Iraklitsa Nouă. Un alt fragment al craniului Sfântului Haralambie este păstrat în Mănăstirea Sfântul Ștefan de la Meteora.

Moaște ale Sfântului Haralambie se găsesc și în județul Iași, în biserica Mănăstirii Miclăușeni.

Părticele din moaștele sale se mai află și la Mănăstirea Râșca, la Catedrala episcopală din Galați, precum și la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru” (Poștă), „Sfinții Arhangheli” (Oțelari), „Sfântul Stelian” și Mănăstirea „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” – Stavropoleos.

O părticică din moaștele Sf. Haralambie se află la biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Mărgeanului din București.

Acatistul Sfântului Haralambie: Cum se citește

Acatistul Sfântului Haralambie începe cu Troparul, glasul al 4-lea:

„Arătatu-te-ai, înțeleptule Haralambie, ca un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos, și ca un sfeșnic pururea luminos al lumii, stră­lucit-ai în lume prin mucenicie, fericite, și ai ri­sipit întunecimea idolilor. Drept aceea, roagă-te lui Hristos cu îndrăzneală, să ne mântuiască pe noi.“

Apoi se continuă cu Condacul 1 și Icosul 1 , care are la final are mesajul „Bucură-te, Sfinte mare mucenice Haralambie!“. Urmează icosuri și condace până la 13, citite alternative, cu mențiunea că fiecare Icos se încheie cu mesajul „Bucură-te, Sfinte mare mucenice Haralambie!“

La final se citește Icosul 1 și Condacul 1:

„Alesule din ceata arhiereilor, mare mu­cenice Haralambie, dorind a-ți aduce cântări de laudă, simțindu-ne nevrednici și cu împuținarea graiului omenesc, tu, care porți nume întocmai cu darul dat de la Preaputernicul Dum­nezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-mi cugetul și dă putere graiurilor noastre ca întru bucurie să-ți cântăm ție: Bucură-te, Sfinte mare mucenice Haralambie!“

La final, se face otpustul, acea rugăciune pe care o rostește preotul la sfârșitul oricărei slujbe religioase. Otpustul este o rugăciune scurtă, în care sunt invocați Iisus Hristos, Maica Domnului și sfinții prăznuiți în ziua respectivă. Preotul cere mila lui Dumnezeu, pentru rugăciunile lor.