A fost publicată motivarea judecătorului din Ploiești, Alexandru Vasile, care a suspendat decizia de anularea a alegerilor. Vloggerul Bogdan Dumitru: „Ciolacu, Bolojane, băieții de la CCR, o luați spre Jilava sau în ce parte?”

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești și-a motivat sentința prin care a suspendat decizia CCR privind anularea alegerilor din noiembrie 2024 prin faptul că judecătorii Curții Constituționale ar fi interpretat „în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu. În acest context, vloggerul Bogdan Dumitru a avut o primă reacție.

„Deranj mare, a venit şi motivarea. Judecătorul Alexandru Vasile a transmis că nu se putea autosesiza CCR pentru că avem prevederi clare, CCR trebuia să fie sesizată de partidele politice. Ce ai făcut bobita, a dat cu virgulă, a dat tema pentru acasă. Se pare că una dintre variantele de ieri e adevărată. Omul e pe bune şi chiar are suflet românesc şi chiar îşi doreşte să îndrepte o nedreptate. Hai, băieţi, dansaţi că e timpul. Ciolacu, Bolojane, băieţii de la CCR, hai să vedem ce faceţi voi acum, că în momentul ăsta s-a deschis cutia Pandorei şi asta este primul de la Ploieşti, mai sunt peste 130. Ce ziceţi? Ce facem acum? Omul spune negru pe alb ca ăştia au făcut o nefăcută cât Casa Poporului. Voi aţi mers pe combinaţia asta. Guvern nelegitim, preşedinte interimar pus pe repede înainte. Aţi făcut o grămadă de mizerii. O luaţi spre Jilava sau în ce parte? Unde vă aşteptăm? Asta este România, dragilor. Au făcut ce au vrut şi a venit cineva şi le-a dat tot peste cap. România se trezeşte. Doamne ajută!”, a transmis vloggerul Bogdan Dumitru.

Motivarea judecătorului din Ploiești, Alexandru Vasile, care a suspendat decizia de anularea a alegerilor

Alexandru Vasile spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, „cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României.

Alexandru Vasile mai susține că CCR și-a încălcat propria decizie de validare inițială a alegerilor și că nu a așteptat încheierea votării, dat fiind faptul că turul II începuse (în diaspora, n.red.), dar și că nu există o cerere de anulare a alegerilor:

Alexandru Vasile mai susține că „dovezile de fraudă, evident, trebuie să aibă legătură cu procedura electorală, spre exemplu: buletine de vot false, vot multiplu, turism electoral etc., unită cu frauda la stabilirea rezultatelor, de exemplu: procese-verbale false, calcule matematice greşite, erori ale infrastructurii digitale etc”.

„(…) Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din legea menţionată, „(1) Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”. Or, în prezenta cauză, pretinsele fraude reţinute în motivarea hotărârii contestate, fără a fi dovedite în mod corespunzător, nu vizează cerinţa prevăzută de lege, respectiv votarea şi stabilirea rezultatelor de natură a modifica atribuirea mandatului sau ordinea candidaţilor, ci o etapă anterioară procesului de votare, respectiv etapa derulării campaniei electorale anterioare votului propriu zis, vizând modalitatea de informare a alegătorilor prin intermediul social-media, respectiv finanţarea campaniei electorale, aspecte care nu intră sub incidenţa textului de lege indicat”.

Motivarea integrală poate fi consultată AICI! 

Extrase din motivarea Judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești:

• Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
• Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României,anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.
• Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
• Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
• În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
• În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.

Vă aducem aminte că joi, 24 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea hotărârii prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. Ulterior, Biroul Electoral Central a transmis că această decizie „nu provoacă niciun efect” și că își continuă activitatea în mod normal.