Citeste si : Intrare LIBERA la Palatul Culturii, Muzeul Unirii, Muzeul „Kogalniceanu” și Palatul „Cuza” pe data de 24 ianuarie
Concret, in perioada 21 martie 2017 – 20 ianuarie 2018, Complexul Muzeal National Moldova (CMNM) Iasi organizeaza, la initiativa Ambasadei Poloniei la Bucuresti, în colaborare cu societatea ARANEUS din Polonia, expozitia intitulata sugestiv „Instrumente medievale de tortura”. Prezentata anterior în România doar la Muzeul Municipiului Bucuresti, în 2012, unde s-a bucurat de un interes deosebit, expozitia va fi deschisa la Palatul Culturii, în spatii ale Muzeului de Istorie a Moldovei.
Citeste si : Restituirea valorilor patrimoniului cultural national prin conservare – restaurare, la Palatul Culturii din Iasi
„Sunt piese care nu au mai fost, pâna în prezent, valorificate expozitional. Tematic, aceasta expozitie constituie o provocare, o invitatie la introspectie si pozitionare obiectiva în fata gustului pentru teroare manifestat de-a lungul secolelor, atât la nivel individual cât, mai ales, comunitar, dar si un îndemn la reconciliere prin întelegerea gravitatii faptelor istorice si responsabilizare. Dispuse în trei sali cu o suprafata totala de circa 140 metri patrati, cele aproximativ 50 de instrumente de tortura prezentate ilustreaza gustul pentru atroce si fascinatia morbida pentru suferinta a omului în Evul Mediu, încurajând publicul sa abordeze dintr-o perspectiva critica natura umana si evolutia formelor de manifestare ale acesteia. Vernisajul va avea loc marti, 21 martie 2017, cu începere de la ora 17:00 si va include o expunere asupra subiectului, sustinuta de prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon, fost decan al Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Alexandru Ioan Cuza «UAIC» Iasi”, au transmis reprezentantii CMNM.
Costul biletului va fi de 16 lei – pret întreg, opt lei – pret redus, aplicabil pentru pensionari, elevi, studenti, alte categorii care beneficiaza de masuri de protectie sociala. La vernisaj, intrarea va fi gratuita!
„Sinistra metoda de tortura numita scaunul de interogare a cunoscut celebritatea in Europa medievala, atunci cand era folosita, in special, impotriva femeilor acuzate de vrajitorie sau de adulter. Scaunul metalic pe care erau imobilizati acuzatii era prevazut cu sute de ace menite sa strapunga pielea fara a produce, insa, rani letale. Sub acesta se aprindea focul, foc ce era mentinut pana cand scaunul devenea incandescent. Putinele victime care supravietuiau acestui supliciu sufereau traume ireversibile care, de cele mai multe ori, duceau la moartea celui torturat in maxim doi ani. Fecioara de fier, celebra printre inchizitorii medievali, va castiga o trista notorietate incepand cu anul 1515, atunci cand s-a inregistrat prima folosire a acestui infricosator instrument de tortura. Cusca de metal, care avea forma unei fecioare, era dotata pe interior cu un sistem complicat de ace care, odata usa inchisa, patrundeau in corpul celui condamnat. Dar cum scopul torturii era acela de a smulge marturisile ereticilor inainte de a-i ucide, acele erau pozitionate astfel incat victima sa nu fie ucisa instantaneu. Acestea penetrau membrele, abdomenul, pieptul si ochii victimei fara a-i provoca moartea imediata. Acuzatul putea agoniza chiar si doua zile pana isi gasea sfarsitul. De asememea, Leaganul lui Iuda tine de imaginatia judecatorilor medievali si care a atins una dintre cele mai inalte praguri atunci cand s-a decis construirea sa… Aparatul, de forma unui scaun inalt cu trei picioare, era prevazut in varf cu o piramida metalica, ale carei muchii erau atent ascutite in prealabil. Victima era ridicata cu ajutorul unui sistem de scripeti si asezata pe acest ingenios dispozitiv de tortura, in fata judecatorului. Gravitatia si greutatea condamnatului duceau la desavarsirea procesului. Existau si cazuri in care cei acuzati nu erau suficient de corpolenti, situatie in care, de picioarele condamnatului erau atasate diferite greutati”, sunt descrise, in documentele istorice, obiectele faimoase destinate torturii.
Citeste si : Expozitia „Samaritenii din Markowa”, la Palatul Culturii
SURSA FOTO: PALATUL CULTURII IASI