5 modalitati de a folosi paralutele ca medicament

Paralutele (Bellis perennis) sunt plante erbacee intalnite pe pajistile umede, in luminisurile de padure, in gradini sau pe terenuri cu soluri argiloase din tarile Europei si Asiei. Deseori cresc pe vaile raurilor, in zonele de coasta la mare, sau la poalele muntilor si culmile acestora la altitudini de pana la 2000 m. Aceste plante sunt cunoscute si cu numele popular de banutei sau bumbisori.

De la paralute se recolteaza mugurii si frunzele, se pun la uscat in locuri curate si uscate, pe coli de hartie, la umbra, unde temperatura aerului este de 25-30 grade Celsius. Produsul uscat poate fi pastrat in pungi de hartie timp de un an.

Din punct de vedere terapeutic paralutele stimuleaza metabolismul oragnismului. Florile si frunzele plantei au proprietati analgezice, antiinflamatorii, oftalmice, laxative, antitusive, purgative, expectorante, astringente, analgezice, de reglaj intestinal si diuretice. Sunt folosite atat intern cat si extern.

Compozitie chimica: saponine, substante amare, mucilagi, tanin, uleiuri esentiale, substante glicozide si altele.

In traditia populara, paralutele erau leacul bronsitelor. Planta se spala, se pisa, se storcea, iar sucul obtinut se amesteca cu zahar candel si se lua de mai multe ori pe zi. Unii o fierbeau bine acoperita, decoctul il amestecau cu miere si preparau un sirop din care luau 1-2 linguri pe zi contra bronsitei cronice.

Actiune farmaceutica: produce o lubrifiere a sputei, usureaza respiratia se indica mai ales la bolile aparatului respirator. De asemenea este diuretica.

Modalitati de utilizare a paralutelor

1. Salate sau in amestec cu miere
Paralutele se pot consuma proaspete in salate de cruditati taiate marunt. Se mai pot taia crude sau uscate marunt si se amesteca cu miere. Se iau in acest caz cate o lingurita de mai multe ori pe zi.

2. Infuzie de paralute
Infuzia din flori de paralute este un bun remediu pentru afectiunile tractului respirator superior, dar si bolile inflamatorii. Ajuta in tratamentul tusei cronice, raguselii, guturaiului, bronsitei, bolilor de ficat si rinichi, afectiunilor gatului.

Este indicata ca instrument de purificare a sangelui, de stimulare a diurezei si vindecare a bolilor de piele neinfectioase.
Ajuta in cazuri de reumatism, are efect diuretic, tonic si antiiflamator.

Compresele cu lotiuni pe baza de paralute sau infuzie ajuta in reducerea inflamatiilor glandelor mamare, in vindecarea ranilor, taieturilor, acneei, edemelor, contuziilor.

Infuzia din paralute se prepara astfel: se adauga 2 lingurite de planta uscata respectiv flori si frunze la o cana de apa fiarta si racita; se lasa sa stea timp de 2 ore, se strecoara si se bea cate o jumatate de cana de 3 ori pe zi. In cazul in care se doreste o infuzie mai concentrata se adauga 3 lingurite de planta uscata la o cana de apa.

Infuzia este recomandata si copiilor cu sistemul imunitar fragil si celor care sunt apatici.

Este bine ca dupa 15 zile de tratament sa se faca o pauza de 15 zile.

3. Unguent de paralute
La 100 g grasime (untura de porc, unt fiert inainte pentru indepartarea impuritatilor) se va adauga 50 g de planta macinata fin.

Se fierbe timp de 3 ore pe baia de apa. Se strecoara calda, apoi se pune la rece in cutiute mici. In cazul in care se doreste sa fie mai consistenta se poate adauga putina ceara de albine incalzind din nou tot pe baie de apa pentru topirea cerii. La racire se va amesteca bine pentru ca are tendinta sa se stratifice.

In aceasta crema se poate pune putin propolis brut (10-20 g) si se topeste din nou, amestecand pana la racirea complecta. Se va tine la rece in cutiute mici.

4. Pudra de paralute
Se macina foarte fin planta. Se va lua cate o lingurita, de trei ori pe zi. Acesta se va tine sub limba timp de 10 minute, dupa care se va inghitii cu putina apa.

Una din cele mai eficiente retete contra cancerului la san este compusa din: patru parti flori de banutei, patru parti frunza de captalan, patru parti tataneasa, doua parti iarba de rachitan, o parte marul lupului, doua parti vasc de mar sau de brad.

Plantele se folosesc sub forma de pulbere, doua lingurite de patru ori pe zi, in cure de 12-18 luni.

5. Tinctura de paralute
Peste cateva lingurite de planta macinata se adauga 250 ml alcool alimentar de 70°. Se va tine la temperatura camerei timp de 15 zile agitand zilnic de mai multe ori. Se strecoara, se pune in recipiente mai mici inchise ermetic. Se poate folosi timp de 2 ani, daca a fost pastrata la rece, bine inchisa.

Se poate folosi la urmatoarele afectiuni:
– abcese, ascita, astma, balonari, bronsite cronice si acute, boli la buze, cancer pulmonar, sau san, ciroza, comotii cerebrale, constipatie, dureri de cap, edeme inflamate, digestie lenta, furuncule, gaze intestinale, hepatite, insuficienta renala, intoxicatii, iritatiile pielii, litiaza renala cu urati, micoze, migrene, ochi inflamati, pemfigus, pete pe fata, pleoape inrosite, porfirie, rani, reumatism, tumori, tuse.

Paralutele in gastronomie
In gastronomie se folosesc frunzele tinere de paralute la realizarea unor salate, in amestec cu frunze de papadie, spanac, pentru a face o cura de purificare a sangelui si curatare a organismului la inceput de an.

Se recolteaza doar in lunile din primavara, dimineata devreme cand roua a disparut. Au gustul putin acrisor-amar, pentru unii pare placut, preferat pentru aroma delicata.

Bobocii de flori sunt consumati cruzi in salate, sandwich-uri sau fierti in supe, adaugati dupa ce s-a stins focul.