4 tipuri de ciroza

Ciroza este complicatia finala, ireversibila a bolilor de ficat. Tesutul cicatricial care apare in ciroza modifica structura ficatului, blocand fluxul sangvin prin ficat. Pierderea de tesut hepatic normal incetineste prelucrarea nutrientilor, a hormonilor, medicamentelelor si toxinelor de catre ficat. De asemenea este perturbata productia de proteine si alte substante care se sintetizeaza sau sunt metabolizate la acest nivel.

Majoritatea oamenilor cred ca alcoolul este cauza cirozei. Este doar unul din factori. Boala poate fi si consecinta unor infectii virale sau a unor mutatii genetice. Iata cateva tipuri de ciroza:

1. Ciroza alcoolica
Ciroza alcoolica este cel mai frecvent tip de ciroza. Se caracterizeaza prin cicatrici fine, pierderea de celule hepatice si mici noduli regenerativi (ciroza micronodulara). Etiologia cirozei alcoolice este consumul de alcool timp de cel putin zece ani.

Simptome:
– poate fi asimptomatica clinic in 10-40% din cazuri.
– simptomele apar insidios si progreseaza lent in urmatoarele saptamani sau luni.
– anorexie, scadere ponderala, reducerea masei musculare, echimoze, fatigabilitate, icter progresiv, sangerari la nivelul varicelor gastroesofagiene, ascita, encefalopatie, contractura Dupuytren. 
– ficatul poate fi marit de volum , normal sau cu dimensiuni scazute, splenomegalie.
– la barbati pot sa apara: scaderea pilozitatii corporeale, ginecomastie, atrofie testiculara.
– la femei poate sa apara: semne de virilizare, ciclu menstrual neregulat.

Diagnostic:
– tabloul clinic;
– analize de laborator: anemie, leucocitoza, leucopenie, trombocitopenie, aspartat aminotransferaza (AST) crescuta, fosfataza alcalina crescuta, AST/ALT mai mare de 2, timp de protrombina crescut; – ecografia abdominala;
– biopsia hepatica. 

Prognostic:
– in general prognosticul este nefavorabil. Renuntarea la alcool si urmarea uni tratament medical adecvat precoce pot scadea mortalitatea pe termen lung si pot preveni aparitia de complicatii.
– pacientii care prezinta o complicatie majora si care continua sa consume alcool au o rata de supravietuire de cel mult 50% la 5 ani.

Tratamentul cirozei alcoolice:
– tratamentul este in principal de sustinere;
– intreruperea consumului de alcool; 

– regim alimentar: consumul a cel putin 1 gr. de proteina/kilogram de greutate si 2000-3000 kcal/zi;
– administrarea de multivitamine. 

2. Ciroza postnecrotica
Se caracterizeaza prin pierderea de celule hepatice, colaps al stromei si fibroza, noduli de regenerare cu dimensiuni variabile de pana la cativa centrimetri in diametru.

Cauze:
– boli infectioase: hepatite virale (B, C, D, E, G), bruceloza, echinococoza, schistosomiaza, toxoplasmoza; 
– afectiuni ereditare si metaboloce: deficit de alfa1-antitripsina, sindromul Fanconi, galactozemie, boala Gaucher, hemocromatoza, boala Wilson, intoleranta ereditara la fructoza; 
– medicamente: izoniazida, metotrexat, metildopa, contraceptive orale; 
– boli cronice inflamatorii intestinale, fibroza chistica, diabet zaharat, sarcoidoza, reactie grefa contra gazda. 

Simptome: 
– ficat micsorat de volum cu aspect deformat; 
– ascita, splenomegalie, hipersplenism, encefalopatie, varice esofagiene. 

Tratamentul cirozei postnecrotice: 
– este limitat la tratamentul complicatiilor; 
– tratamentul afectiunii primare poate limita continuarea evolutiei.

3. Ciroza biliara 
Este rezultatul lezarii sau obstructiei prelungite a sistemului biliar intrahepatic sau extrahepatic. Ciroza biliara este asociata cu alterarea excretiei biliare, distrugeri ale parenchimului hepatic si fibroza progresiva.

Ciroza biliara se clasifica in ciroza biliara primitiva si ciroza biliara secundara. Ciroza biliara primitiva este rezultatul inflamatiei cronice si obliterarii fibroase a canaliculelor biliare intrahepatice, iar ciroza biliara secundara este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mare. 

Cauze: 
– etiologia cirozei biliare primitive ramane necunoscuta. O ipoteza ar fi implicarea unui raspuns imun alterat.
– etiologia cirozei biliare secundare: stricturi postoperatorii, calculi biliari, pancreatita cronica, pericolangita, colangita sclerozanta primara, atrezia biliara congenitala, fibroza chistica. 

Simptome: 
– multi pacienti sunt asimptomatici; 
– taboul clinic al cirozei biliare primitive: pruritul, fatigabilitatea, icterul, inchiderea treptata a culorii zonelor expuse a pielii (melanoza), echimoze, dureri osoase, dermatita, depunerea subcutanata de lipide in jurul ochilor (xantelasme) si deasupra articulatiilor si tendoanelor (xantoame), ascita, hepatomegalie moderata, hipertrofia falangelor distale, splenomegalie, sindrom sicca, artrita reumatoida, sclerodermia, sindromul CREST, acidoza tubulara renala. 90% dintre pacienti sunt femei cu varste cuprinse intre 35 si 60 ani.
– tabloul clinic al cirozei biliare secundare: este similar cu al cirozei biliare primitive; icterul, pruritul, febra. 

Diagnosticul cirozei biliare: 
– diagnosticul cirozei biliare primitive: analize de laborator (cresterea de 2-5 ori a valorilor fosfatazei alcaline, pozitivitatea testului anticorpilor antimitocondriali);
– diagnosticul cirozei biliare secundare: analize de laborator (cresterea fosfatazei alcaline, a 5-nucleotidazei serice, hiperbilirubinemiei conjugate), biopsia hepatica.

Tratamentul cirozei biliare: 
– nu exista terapie specifica pentru ciroza biliara primitiva. Tratamentul este orientat catre ameliorarea simptomelor. Transplant hepatic.
– tratamentul cirozei biliare secundare: indepartarea obstructiei eliminarii bilei prin metode chirurgicale sau pe cale endoscopica, antibiotic. 

4. Ciroza cardiaca 
Este rezultatul insuficientei cardiace congestive prelungita si severa a ventriculului drept. Ciroza cardiaca este asociata cu fibroza si noduli de regenerare. Etiologia cirozei cardiace: insuficienta cardiaca dreapta.

Simptome: 
– ficat marit de volum si sensibil, dureri in hipocondrul drept, ascita, edeme periferice. 

Diagnosticul cirozei cardiace: 
– analize medicale: AST crescut, bilirubina serica crescuta, cresterea fosfatazei alkaline.

Tratamentul cirozei cardiace: 
– tratamentul suferintelor cardiovasculare determina in mod frecvent ameliorarea functiilor cardiace .