2030, anul în care România va intra în faliment!? ”Decrețeii” vor ieși la pensie

Știm anul în care România va intra în faliment, sau măcar avem suspiciuni rezonabile în acest sens. Este anul 2030 când vor ieși la pensie ”decrețeii” din perioada de dinainte de 89. Numărul pensionarilor se va dubla, iar în lipsa unor reforme corecte, concrete, țara se va îndrepta către un dezastru de proporții. Noapte bună, România!

PSD-PNL-USR și toate partidele care au fost sau sunt la Guvernare nu au schițat niciun gest în acest sens. În aceste momente nu există nicio soluție la această problemă. De altfel este știut faptul că politicienii precum Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis sau Nicolae Ciucă nu au avut și nu vor avea o strategie pe termen mediu sau lung. În lipsa unor patrioți, oameni pe care să îi intereseze acest aspect, vom asista la un faliment răsunător. Asta în contextul în care în aceste momente datoria publică a României este de 149 de miliarde de dolari, peste 50% din PIB. Ceea ce înseamnă că nu vom putea nici măcar să ne mai împrumutăm pentru a plăti pensiile.

Cine sunt ”decrețeii” și de ce reprezintă o problemă pentru sistemul de pensii

În anul 1966, regimul comunist din România a implementat Decretul – Lege 770, prin care avorturile au fost interzise. Această măsură a avut un impact semnificativ asupra societății, ducând la o creștere alarmantă a natalității. Potrivit datelor oficiale, în cei 23 de ani în care decretul a fost în vigoare, s-au născut în România peste 2,5 milioane de copii, care au fost ulterior numiți „decreței”.

Sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, autoritățile comuniste au încercat să crească numărul nașterilor prin interzicerea avorturilor. Astfel, în 1966, a fost promulgat Decretul – Lege 770, care interzicea avorturile în mod absolut. Decretul prevedea ca avorturile să nu mai fie permise, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a natalității.

Politica de interzicere a avorturilor, impusă de Nicolae Ceaușescu, a avut ca efect o creștere dramatică a ratei natalității. Conform statisticilor, între 1967 și 1972, în România s-au născut peste două milioane de copii. Alte date arată că rata fertilității a crescut de la 1,9 copii per femeie la 3,7 copii per femeie. Decretul a fost abrogat imediat după Revoluția din 1989, dar copiii născuți în urma acestei politici, cunoscuți popular ca „decreței”, sunt acum adulți care își amintesc de copilăria trăită sub regimul comunist.

Astăzi, numărul angajaților care contribuie la sistemul public de pensii este ușor mai mare decât cel al pensionarilor, ceea ce oferă un grad de stabilitate. Mai exact, conform datelor de la Inspecția Muncii, numărul total de salariați activi este de 5,71 milioane, dintre care 4,5 milioane sunt angajați în sectorul privat și 1,2 milioane în sectorul public.

În ceea ce privește pensionarii, în decembrie 2022, datele CNPP arătau că existau aproape 4,8 milioane de pensionari, cu o pensie medie de 1.739 lei.

Conform legislației actuale, vârsta de pensionare pentru „decreței” va fi de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Astfel, aproximativ 1,8 milioane de români vor ieși la pensie la limită de vârstă în primii 5-6 ani de după 2030.

2030, anul în care România va intra în faliment!? Europa nu ne va ajuta

Sorin Ioniță, președintele think tank-ului Expert Forum, atrage atenția asupra unei viitoare crize a pensiilor în România, care este de așteptat să devină o problemă majoră după 2031-2032. Această situație vă apărea când „decrețeii,” generația născută în urma decretului din perioada lui Ceaușescu care a interzis avorturile, vor ajunge la vârsta de pensionare.

Ioniță subliniază că această generație numeroasă a trecut deja prin sistemul educațional și piața muncii și se apropie acum de momentul pensionării. În contextul actual, în care deja există o presiune semnificativă asupra sistemului public de pensii (pilonul I), venirea decrețeilor la vârsta de pensionare va dubla practic numărul de pensionari, ceea ce va crea o problemă gravă de finanțare. Ioniță se întreabă de unde vor veni fondurile necesare pentru a susține pensiile acestor oameni, subliniind că această problemă nu poate fi rezolvată de Uniunea Europeană, deoarece nu există o politică comunitară privind pensiile.

El mai adaugă că în Europa nu s-a confruntat nimeni cu un asemenea șoc demografic de la un an la altul, ceea ce înseamnă că România va trebui să găsească singură soluții la această problemă complexă, care nu are rezolvare ușoară. Din păcate, politicienii evită să discute despre acest subiect, deoarece implicațiile sunt pe termen lung, dincolo de ciclurile electorale de patru ani, și nu doresc să ia măsuri nepopulare. Ioniță estimează că România se va afla în plină criză a pensiilor în jurul anului 2035 și va trebui să găsească modalități de a gestiona această tranziție, dincolo de ceea ce oferă pilonul I de pensii.