Circul electoral, transformat în circ politic

În Statele Unite, cursa pentru Casa Albă a ajuns bară la bară. Donald Trump revine în forță și are fix același procent ca președintele în exercițiu, Joe Biden. Iar trendul său este în creștere. Acest scor și, în general, modul în care se desfășoară competiția se bazează pe circ. Nu orice fel de circ. Circul politic s-a transformat în circ penal. Iar circul penal, în circ mediatic.

Niciodată până acum Statele Unite nu s-au înfățișat lumii atât de ridicole din perspectiva competiției pentru cea mai înaltă funcție în stat. Lui Donald Trump i s-a mai deschis încă un dosar penal, iar americanii au pierdut numărătoarea. Procurorii anti-Trump lucrează la foc continuu. Dar nici procurorii anti-Biden nu stau degeaba. Chiar dacă funcționează în relanti. Ce consecințe pot avea dosarele penale făcute la Washington pe bandă rulantă?

Stirile PROTV

Alexandr Dughin a dezvăluit ce își dorește „cu adevărat” Vladimir Putin de la Ucraina. Există o singură opțiune pentru Kiev

RomaniaTV

Împăcare bombă! Bahmu şi George, din nou împreună, la 5 luni de la separare: Orice bărbat, într-o astfel de situație, trebuie să fie lângă parteneră

Conform Constituției Statelor Unite, orice persoană poate ajunge președinte, indiferent de cazierul ei. Chiar și de după gratii. În Statele Unite, votul e suveran. Dacă populația votează un candidat și acesta câștigă cursa, este imediat scos de după gratii și instalat în poziția pentru care a participat la competiție. Nici măcar nu are importanță motivul pentru care o persoană a ajuns să fie cercetată și condamnată. Dar este pentru prima dată în istorie când se întâmplă ca nu unul, ci doi competitori pentru Casa Albă să intre cu arme și bagaje în „grațiile” procurorilor. Este greu de presupus că, până când vor avea loc alegerile, ar putea ajunge la o condamnare. Dar fie și așa, o condamnare nu are în Statele Unite, atunci când vorbim de alegeri, decât o semnificație simbolică. Pur și simplu nu produce în plan legal efecte electorale. În schimb produce efecte de natură psihologică. Și psiho-politică. După cum mai mulți analiști au semnalat din timp, fiecare nou dosar deschis împotriva lui Donald Trump îi crește acestuia șansele de a câștiga. Coeficientul de încredere al alegătorilor sporește. Oare de ce? Din simplul motiv că, instinctiv, electoratul refuză să crediteze dosarele penale generate politic. Procurorii penali nu se bucură de încredere. Neîncrederea în procurorii penali generează încrederea în candidații vizați de aceștia.

Statele Unite se află într-o situație unică în istorie. Să o spunem pe șleau. Pentru Casa Albă se bat doi oameni aflați la o vârstă înaintată. Cu afecțiuni specifice. Fiecare în felul lui excentric. Plasați la poli opuși. Unul, Joe Biden, extrem de încărcat de faptele incredibile săvârșite de fiul său, complice la cele mai multe dintre acestea, este prizonierul absolut al marilor grupuri de interese din câteva industrii esențiale, cele mai importante fiind complexul militar și complexul farma. Conduce în prezent un imperiu aflat pe un butoi de pulbere. Care oricând poate face implozie. Mai ales acum, când instituțiile financiare internaționale au coborât amețitor rata de încredere în stabilitatea economică a Statelor Unite. Face o politică externă extrem de periculoasă pe termen scurt, mediu și lung, și, firește, incredibil de costisitoare. Vrea resetarea întregii lumi. Dar nu și resetarea Statelor Unite. Îi este din ce în ce mai greu să ducă un raționament până la capăt. Se poticnește în propriile cuvinte.

Și ce avem dincolo? Dincolo avem un om de afaceri metamorfozat sau deghizat în om politic, într-o formă fizică ceva mai bună, al cărui obiectiv declarat este diametral opus resetării. Donald Trump vrea să conserve, dacă se va mai putea oare, valorile tradiționale care au consacrat statutul Americii de cea mai importantă putere la nivel global. Trump vrea o întoarcere la familia tradițională. În plan extern, blocarea implicării Statelor Unite în războaie, inclusiv încheierea rapidă a războiului din Ucraina, unde Washingtonul participă prin procură, și consolidarea economică prin întoarcerea investițiilor americane în spațiul geografic al Statelor Unite.

O cursă între acești doi candidați atât de diferiți ar fi palpitantă, dacă s-ar desfășura fără intervenția procurorilor. Din păcate însă, aceștia din urmă, împinși de la spate sau nu, intră în forță, de o parte și de cealaltă, în competiția politică. Și, evident, o viciază. Ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în România în mic, iată se întâmplă în Statele Unite la un nivel fără precedent. Vor câștiga unii sau alții dintre procurori sau pur și simplu electoratul îi va ignora? Sau, așa cum pare să se întâmple, fiecare nouă mișcare a procurorilor va genera un efect invers celui scontat?